Comisia pentru constituționalitate din Senat susține atacul lui Grindeanu la CCR împotriva OUG SAFE

Punctul de vedere a fost adoptat cu șase voturi pentru și două împotrivă. PSD, AUR și PACE au votat pentru, în timp ce USR a votat împotrivă. PNL și UDMR au lipsit de la ședință.

Actul normativ contestat de Sorin Grindeanu este OUG 38/2026, cunoscută și ca OUG SAFE. Acesta a cerut CCR să stabilească dacă Guvernul demis și-a întrecut atribuțiile și dacă Guvernul s-a substituit Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă –, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților (…) În consecință, funcționarea Guvernului demis ca urmare a unei moțiuni de cenzură, prin adoptarea unor măsuri care nu au ca scop „administrarea treburilor publice”, nu mai reprezintă o consecință a votului de încredere acordat de Parlament”, se arată în sesizare.

Ședința Comisiei pentru constituționalitate a fost marcată de replici între USR, PSD și AUR. Simona Spătaru, senatoare USR, a cerut amânarea ședinței pe motiv că punctul de vedere a fost prezentat membrilor comisiei la începutul ședinței, dar și pentru a formula un alt punct de vedere. Solicitarea acesteia a fost respinsă, tot cu un scor de 2-6.

De unde a pornit scandalul

Ordonanța de urgență a fost adoptată pe 4 mai. În varianta publicată în transparență decizională înainte de ședința din 4 mai, proiectul cuprindea două articole. Acestea, potrivit Executivului, creează cadrul legal pentru investiții rapide în industria de apărare, în contextul SAFE.

Doar că în timpul ședinței, Executivul a suplimentat proiectul cu alte 12 puncte care cuprind și alte tipuri de reglementări, precum concesii în ceea ce privește antrepozitele fiscale din industria vinului. Ulterior, Guvernul a cerut aviz din partea Consiliului Legislativ, așa cum este obligat, iar pe data de 8 mai, la trei zile după demiterea executivului, a luat act de acest aviz în ședința de guvern.

Între timp, PSD a depus un amendament în comisiile avizatoare din Senat, prin care a cerut abrogarea celor 12 articole adăugate suplimentar de guvern în ședința din 4 mai. Amendamentul a fost admis în Comisiile pentru administrației publică, juridică și pentru mediu. Proiectul de adoptarea a ordonanței de urgență urmează să ajungă marți și în comisiile raportoare.

După ședința Comisiei pentru constituționalitate din Senat, Cosmina Cerva, președinta Comisiei, a declarat că cele 12 completări ale ordonanței „sunt niște avantaje pentru apropiații guvernului”. Întrebată cine sunt apropiații guvernului la care face referire, Cosmina Cerva a admis că nu are aceste date și că este doar o supoziție a sa.

Și Renate Weber a contestat Ordonanța

Avocatul poporului a folosit mai multe argumente pentru a justifica sesizarea. Primul este „încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis”. Renate Weber susține că guvernul nu avea dreptul să treacă ordonanță după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Al doilea argument ține de „nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor”. Avocatul poporului susține că prima cameră sesizată ar fi trebuit să fie cea a deputaților, nu Senatul.

Al treilea motiv pentru sesizarea făcută de Weber ține de „încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți”.