Continuă disputele de la distanţă pe marginea Dării în plată

Legea privind darea în plată face inaplicabilă legea obligațiunilor ipotecare, adoptată la finalul anului trecut, după ce România a făcut eforturi timp de 25 de ani pentru a îndeplini condițiile necesare ca o astfel de lege să fie funcțională, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe dedicată educației financiare organizată de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român.

“În decembrie 2015 a fost adoptată o lege pentru care am fost foarte multă vreme criticați la nivel european — Legea obligațiunilor ipotecare, sau Legea obligațiunilor acoperite sau garantate cu proprietăți ipotecare. De ce abia după 25 de ani? Pentru că aveam câteva condiționalități de îndeplinit. (…) Asta s-a întâmplat în decembrie, la o lună după ce a fost adoptată Legea privind darea în plată, care face pilaf legea obligațiunilor ipotecare”, a spus Mugur Isărescu.

Conform şefului Băncii Centrale, una dintre condițiile pe care România trebuia să le îndeplinească pentru ca o lege a obligațiunilor ipotecare să poată funcționa este reducerea dependenței sistemului financiar de finanțarea externă, astfel încât economisirea internă să depășească valoarea împrumuturilor.

“În sfârșit suntem aici. România a ajuns să aibă resurse interne care să acopere creditele”, a subliniat guvernatorul BNR. Isărescu spune că o a doua condiție era cea a menținerii unei lichidități confortabile în piață, care să ofere încredere investitorilor, condiție de asemenea îndeplinită de doi ani. O a treia condiție era, în opinia sa, aceea de a avea o piață imobiliară stabilă, și din punct de vedere legislativ, pentru ca băncile să poată să acumuleze un pachet de credite suficient, pe baza căruia să poată emite obligațiuni ipotecare.

Guvernatorul susţine că toate aceste condiții au fost îndeplinite de România, însă legea privind darea în plată poate desființa atât Legea obligațiunilor ipotecare cât și regulamentul de funcționare, care a fost definitivat în urmă cu două săptămâni.

“Acum două săptămâni s-a venit cu regulamentul. Și atunci l-am întrebat pe directorul care s-a ocupat: dacă Legea dării în plată trece în forma actuală, ce valoare mai au Legea obligațiunilor ipotecare și regulamentul? Și mi-a răspuns: nu mai au nicio valoare”, a subliniat guvernatorul BNR.

La un alt eveniment, organizat la Palatul Parlamentului de ziarul Bursa şi de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, iniţiatorul legii dării în plată, deputatul liberal Daniel Zamfir, şi avocatul Gheorghe Piperea, au apărat actul normativ. “Această lege nu este nici o lege de stânga şi nici de dreapta . Vrem să aducem un echilibru între clienţi şi bancă. Ne dorim să fie o lege dreaptă şi cât mai uşor de aplicat.

Campania de intoxicare a început încă de la apariţia în dezbatere publică a legii, adică acum aproape un an. Nu ştiu câte legi au stat un an în dezbatere publică. Campania de manipulare venită din partea băncilor şi susţinută de BNR este dăunătoare. S-a spus că e o lege făcută pentru şmecheri sau că nu vor beneficia de ea cei care au nevoie.

Zilele astea am văzut că legea este un atentat la economie. După ce vom discuta în Comisia Juridică, legea va merge în plen. Cu regret constat că băncile, în loc să participe la dezbatere, nu sunt prezente. Ar fi fost în interesul publicului să participe şi ele”, a declarat Daniel Zamfir, citat de Hotnews.

Acesta a taxat faptul că niciun reprezentant al sistemului bancar şi nimeni de la BNR nu a venit la dezbatere. Organizatorii susţin, conform Hotnews, că au invitat majoritatea executivilor din băncile centrale precum şi pe guvernatorul BNR. Avocatul Gheorghe Piperea, cel mai înverşunat apărător al legii dării în plată, a susţinut că “sămânţa” dării în plată derivă din Codul Civil.

“În timp ce economia creşte, populaţia sărăceşte. Băncile au avut o profitabilitate de două ori mai mare decât media europeană. Sunt 716.000 de debitori faliţi, înregistraţi la Biroul de Credit, cu restanţe de peste 90 de zile. A circulat astăzi un manifest (în Ziarul Financiar- n.red) în care se spune că există legea falimentului personal. Dar această lege nu există.

Ea a fost amânată, aşa încât cei 716.000 de români nu se pot pune sub protecţia Tribunalului. „Sămânţa” dării în plată ca mecanism reglementat prin lege se găseşte în Codul Civil. În Codul Civil există articolul 2325, unde se spune că „Debitorul şi creditorul pot conveni să limiteze dreptul creditorului de a urmări bunurile care nu îi sunt ipotecate”.

Mai avem articolul 1492 care se numeşte chiar „Darea în plată”. În prima fază notifici creditorului că vrei să dai în plată şi aştepţi 30 de zile în care creditorul poate veni cu o propunere de înţelegere. Dacă însă în cele 30 de zile creditorul nu răspunde, debitorul merge la notar şi se încheie contractul prin care debitorul cedează bunul ipotecat şi scapă de datorie. Legea se referă la persoane fizice, nu la Statul Român, aşa cum spunea şi dl. Zamfir”, a spus Piperea citat de Hotnews.

Senatorii au adoptat, recent, în unanimitate, proiectul legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” și au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.