Trilaterala pe tema prețului gazului de la Bruxelles (Rusia – Ucraina – Uniunea Europeană) a readus pe tapet vulnerabilitatea energetică a Ucrainei. Această vulnerabilitate energetică este menită să ofere Rusiei un instrument de presiune politică asupra autorităților de la Kiev. La rândul ei, Uniunea Europeană s-a grăbit să joace rolul de mediator în acest război economic al prețului gazelor între Kiev și Moscova pentru că are propriul ei interes: nu dorește să își vadă compromisă securitatea propriei aprovizionări cu gaze. Ucraina reprezintă pentru spațiul comunitar unul din punctele nodale de trazit al gazelor (15% din necesarul de gaze al UE).
Negocierile au fost accelerate în ultimele săptămâni înainte de venirea iernii, în condițiile în care consumul de gaze a crescut în Ucraina. Kievul trebuie să asigure populației ucrainene un surplus de circa 5 miliarde de metri cubi de gaz pentru a face faţă iernii. Documentul parafat vineri la Bruxelles prevede ca Ucraina să poată achiziționa în așa-numitul “pachet de iarnă” 2,5 miliarde de metri cubi de gaze rusești la un preț de 227,4 dolari pe mia de metri cubi. Comisia Europeană a promis că va acorda un împrumut Ucrainei de 500 de milioane de dolari pentru achizționarea gazelor, cel mai probabil prin Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acordul a fost parafat de cele trei părți, el urmând să fie propriu-zis semnat până la 1 octombrie când ar urma să intre in vigoare.
“Reuşită majoră: protocol asupra gazelor parafat de Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană”, scria satisfăcut, după negocieri, pe contul său de Twitter, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, cel care a prezidat reuniune trilaterală de ieri de la Bruxelles. Nu este vorba de nicio “reușită”. Putin nu a făcut nicio reducere de preț la gaze Ucrainei. Rusia a mărit anul trecut în mod artificial prețurile la gazele livrate ucrainenilor, ca măsură de retorsiune pe fundalul conflictului armat. Acum, Gazprom nu a făcut decât să realinieze prețul de livrare a gazelor către Ucraina la cel al gazelor rusești oferite celorlalți parteneri europeni din vecinătatea statului ucrainean. Adică să revină la prețurile normale inițiale, nu la cele punitive, impuse din calcule geopolitice.
În faza tensiunilor maxime între Kiev și Moscova, la câteva luni după mișcările civice din Euromaidan, rușii au cerut ucrainenilor preșul delirant de 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz. Ulterior, în aprilie anul trecut, Ucraina a fost taxată cu 385,5 de dolari la mia de metri cubi de gaz în loc de 268,5 cat era tariful inițial. Anul trecut prin aprilie și polonezii au aflat cu surprindere că plătesc mai mult față de vecinii lor germani. Berlinul pătea 310 dolari la mia de metri cubi de gaze naturale din Rusia, fata de 370 de dolari platiți de Varsovia. Atunci, la Bruxelles, se profila un scandal pe marginea lipsei de transparență în contractele cu furnizorii de energie de pe piața europeană.
Generozitatea calculată a Gazprom-ului face parte din strategia Rusiei de a influența opinia publică din Ucraina, cât și din Occident, unde imaginea conducerii de la Kremlin a fost mult timp grav afectată după anexarea ilegală a Crimeei. Putin nu mai apare ca un dictator obsedat de ideea de a pedepsi până la capăt Kiev-ul, ci ca un lider rațional capabil să facă “gesturi de bunăvoință” de frații săi slavi din Ucraina. Contexul regional și internațional impun o asemenea atitudine.
În primul rând, vin alegerile locale din Ucraina (stabilite pentru 25 octombrie). Separatiştii, susţinuţi de Rusia, şi-au programat propriile alegeri pe 18 octombrie şi pe 1 noiembrie. Asemenea scrutinuri separate ale pro-rușilor încălcă înţelegerile din cadrul acordului Minsk 2. Aesta prevedea că şi zonele din estul Ucrainei trebuie să organizeze alegeri în conformitate cu legislaţia ucraineană. S-ar putea ca parteneri europeni din UE, ar și autoritățile ucrainene, să fie constrânse acum de “bunăvoința” rusească să închidă ochii la ilegalitatea unor “scrutine locale democratice” organizate de separatişti.
În al doilea rând, Ucraina era decisă să interzică din octombrie 25 zborurile de companiile aeriene rusești, ca parte a unui val de sancțiuni împotriva Rusiei care îi susține pe separatiști. Site-ul guvernului ucrainean se putea citi: „Avioane rusești, purtând emblema cu tricolorul rus, nu mai au ce căuta în aeroporturile din Ucraina”. Kiev-ul urmărea impunerea de restricții la 90 de societăți sau grupuri, cea mai mare parte din Rusia, inclusiv companii aeriene Transaero și Aeroflot. După “reușita” trailateralei gazelor de la Bruxelles, s-ar putea ca autoritățile ucrainene să se mai răzgânească. Compania Aeroflot declara că nu a primit o notificare formală a deciziei din Ucraina.
În al treilea rând, Putin are nevoie și el de bunăvoința Occidentului, pentru a-și lărgi spațiul de manevră militară din Siria. Liderul de la Kremlin ar vrea să facă toate demersurile diplomatice necesare, să-și seducă partenerii europeni prin atitudini de toleranță, pentru a-i determina să construiască o coaliție militară internațională, împreună cu Rusia și Siria, care să elimine ISIS. Rusia este un aliat apropiat al Siriei şi a trimis arme regimului Al-Assad. Cancelarul Angela Merkel pare dispusă la oa semenea alianță tactică, care să îl includă și pe Bashar Al Assad, dar încă mai există state occidentale care nu sunt convinse de viabilitatea ei și privesc cu maximă reticență calculele rusești (SUA, Marea Britanie şi Franţa).Principala dificultate este însă de aduna la aceeaşi masă toate părţile pentru negocieri de pace printre care se află, pe lângă Rusia, şi Iran şi Arabia Saudită.
În tot acest timp, atenția și vigilența Occidentului față de conflictul din Ucraina au mai scăzut. Ucrainenii înșiși sunt sfătuiți probabil să mai aibă răbdare și să își temepereze elanul războinic pentru a trece iarna cu bine, cu ajutorul gazelor la prețuri acceptabile.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.