Crăciunul în lumea minunilor

Frumuseţea tainică a Crăciunului, care ne-a vrăjit copilăria şi ne bucură an de an, îşi are rădăcinile în sufletul adânc al strămoşilor noştri. Belşug, lumină, bucurie, meri în floare, ca în colindul „Lerui, ler”. „Am socotit întotdeauna că, atunci când soseşte Crăciunul, este o sărbătoare binecuvântată, o vreme a bunătăţii, a iertării, a milosteniei şi a veseliei – singura perioadă pentru mine, când toţi bărbaţii şi femeile par să-şi deschidă la unison inimile ferecate şi să-i considere pe cei mai puţin norocoşi decât ei adevăraţi tovarăşi de drum. Aşa încât, deşi Crăciunul nu mi-a adus niciodată vreun grăunte de aur sau de argint în buzunare, sunt convins că mi-a făcut totuşi mult bine şi că-mi va face mereu. Şi atunci spun: Binecuvântat fie Crăciunul!”, este o replică din „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens, povestea copilăriei noastre.

Se aprind luminile de Crăciun. Artişti şi designeri de faimă internaţională dau magie oraşelor cu instalaţiile şi luminile lor uimitoare, transformându-le în locuri de poveste. În aer miroase a Crăciun. Beculeţe colorate, oferte apetisante, reclame strălucitoare, pregătirea părinţilor, toate acestea îi fac pe cei mici să ardă de nerăbdare cu gândul la Moş Crăciun, la cozonaci şi daruri. Odată cu apropierea Crăciunului, pentru câteva zile de vacanţă, cei care au posibilitatea se întreabă unde e mai bine să petreacă aceste zile: pe zăpadă, în faţa şemineului sau a pârtiilor de schi, să facă lungi plimbări pe malul mării sau al lacurilor sau să aleagă între o călătorie culturală prin capitalele europene şi, de ce nu, o croazieră pe mare.

Crăciunul şi Anul Nou se anunţă cele mai bune zile ale anului, zile şi nopţi de party, de mese festive, cu fastuoşii brazi împodobiţi şi cu bucuria de a fi alături de cei dragi.

Merry Christmas!

Străzile sunt deja luminate în mai toate oraşele mari europene, vitrinele sunt un corn al abundenţei ce poate satisface toate dorinţele.

La Londra, sărbătorile din această iarnă sunt mai sărace ca oricând, strângându-se cureaua pentru a încerca să se depăşească cea mai urâtă recesiune de după război. Este oraşul în care poţi să testezi pulsul continentului. Dacă Parisul este mai romantic şi Berlinul mai dramatic, Londra, la fel ca şi New York-ul, are mii de faţete care îţi satifac exigenţele, dar şi pasiunile: un oraş iubit atât de îndrăgostiţi, dar şi de copii, de familii, de cei care sunt singuri, de cei mai în vârstă. Aici, străzile, magazinele, restaurantele, barurile sunt deja invadate de turişti. În perioada dintre Crăciun şi Anul Nou puteţi merge să faceţi shopping, pentru că acum începe perioada de solduri. Înainte mulţi alergau la „Harrods”, dar acum, pe strada Regent’s, „Apple”, deschis de curând, a devenit un nou templu al cumpărăturilor cu splendide magazine, cu cafenele şi librării.

Preferaţi muzeele? De la „Book of the Dead” la „Mummy: The Inside Story” de la „British Museum”, de la „Wildlife Photographer of the Year”, unde veţi întâlni cele mai frumoase fotografii cu faună şi floră, la „National History Museum”, de la „Studioul de psihanaliză” până la viaţa de toate zilele la „Science Museum” sau la expoziţia despre „Diaghilev şi baletul rus” la Victoria&Albert Museum, e greu de ales. Să nu uităm şi plăcerea de a revedea vechile iubiri pentru a admira „Floarea soarelui” a lui Van Gogh, la „National Gallery” sau arta modernă la „Tate”, cu expoziţiile permanente şi, în această perioadă, gratuite. Dacă iubiţi muzica, duceţi-vă la concertele de Crăciun de la „Barbican” şi „Royal Albert Hall” sau la „Royal Opera House” sau ascultaţi jazz la „Ronnie Scott” şi rock în toate variantele sale în miile de cluburi. Nu pierdeţi nici spectacolele de musical din West End, dar nici variatele spectacole de teatru, dans, cabaret, discotecile şi nu ezitaţi să faceţi o plimbare prin parcurile istorice ale Londrei. Veţi râde copios la musicalul „Love never Dies. The Phantom of the Opera”, după romanul lui Gaston Leroux, compusă de Andrew Lloyd Webber, de la „Adelphi Theatre”, dar, of, greu de găsit bilete… Regina Elisabeta a II-a nu a ezitat să ocupe un loc la spectacolul „War Horse”, povesta unui tânăr şi a calului său, în timpul Primului Război Mondial, la „New London Theatre”. La „National Gallery”, vă aşteaptă Veneţia lui Canaletto, cu picturi din colecţii private ale lorzilor englezii, iar la „Tate Modern”, o expoziţie despre Gauguin, „Maker of Myth”. Opriţi-vă pe magica pistă de patinaj de la Somerset House, ce are în centru un magnific brad împodobit pentru Crăciun. Bucuraţi-vă ca şi cum aţi fi un englez. Priviţi cerul de pe podurile Tamisei, gândindu-vă la tablourile lui Turner, opriţi-vă într-un pub, sorbiţi o ceaşcă cu ceai englezesc, citiţi-l pe Dickens. Şi, aşteptând o zi mai bună, o lumină, o primăvară a speranţei, în orice caz… Merry Christmas!

Berlin, Unten der Linden

Nu de mult, ne imaginam Berlinul ca un oraş foarte friguros, trist, gri, ascetic… în purul stil german. Astăzi nu mai gândim aşa. Când se lasă seara, luminile palatelor se aprind într-o atmosferă suprarealistă pe care nu vi-o puteţi închipui. Albastru, fuchsia, violet, verde, toate în cupola de la „Sony Center”. Apoi este verdele de pe Alexanderplatz, cu casele în ale căror ferestre se întâlnesc brazi împodobiţi într-un surprinzător joc de simetrii şi alternanţe galben, roşu, albastru… Lumini multicolore în tot oraşul. Atrage privirile coloana argintie a antenei de televiziune, care străfulgeră cerul, ajutându-te parcă să te orientezi în orice colţ al oraşului, între galbenul istoricei „Gedächtniskirche”, cu albastrul futuristic al clopotului său. Imaginaţi-vă cum milioane de lumini colorează vitrinele magazinelor şi teii de pe Unter den Linden până la Poarta Brandenburg. Toate acestea, la Berlin, vara nu sunt…

Instalaţiile focului, Lyon

Lyon, jocurile Companiei Carabosse

Lyon pare un oraş de poveste. În acest sfârşit de decembrie se desfăşoară aici „Fête des lumières”, numită şi „sărbătoarea minunilor”: o fântână devine o bijuterie schimbătoare, o veche biserică îşi ia zborul, faţada unui teatru se frânge sub sunetul vocilor cântăreţilor, un parc se transformă într-o lume a focului. Sunt peste 70 de opere create din jocuri de lumini, din fantezia artiştilor care povestesc basme. Arhitecţi, sculptori, designeri, videomakers, scenografi, nume de faimă internaţională şi tineri studenţi, sosesc din orice parte a lumii pentru a anima oraşul. Monumente precum „Fântâna Bartholdi” din Piaţa Terreaux, „Teatrul Liric” din Piaţa Celestinilor, Biserica „Saint-Nizier”, proiectată de Philippe Rizzotti, inspirată de filmul „Castelul Rătăcitor Howl”, al lui Hayao Miyazaki, toate sunt luminate ca în cea mai splendidă lume imaginară, ba chiar şi colina Fourvière, malurile fluviilor Saône şi Rhôn, dar şi grădinile, podurile, stâlpii copacilor, toate piaţetele din centrul istoric. Dacă sunteţi la Lyon, duceţi-vă la Operă să vedeţi un spectacol excepţional cu „Cendrillon” (Cenuşereasa), creat de Maguy Marin în anii 1980 şi care până acum nu are niciun rid.

Domul din Milano şi-a aprins luminile

Butterfly de Chiara Lampugnani, Milano

Lumea trandafirilor de Luca Trazzi, Milano

Nori de aur de Luca Trazzi, Milano

Milano a devenit un imens teatru strălucitor: 60 de opere realizate cu peste 800.000 de leduri, răspândite între străzi, cartiere, curţi ale palatelor, de la Dom la splendida Gară Centrală. Cad nori şi stropi de gheaţă albaştri în Piaţa San Babila. Este miracolul produs de artistul Denis Santachiara, care a aprins focul sărbătorilor celei de a doua ediţii a Festivalului Internaţional al Luminilor. Tot în această zonă prinde viaţă „Quadrilatero Modei”, opera şic a lui Fabio Novembre. Cu lumini suspendate în aer, de la un balcon la altul al caselor, designerul a dorit să aducă un omagiu celebrului film al lui Vittorio de Sica, „napolizând” oraşul. Piaţa Domului se scaldă în luminile a mii şi mii de becuri, la fel şi vitraliile catedralei. Nu pierdeţi nici Festivalul „Circuitului Luminii”, cu nori şi fulgi de nea auriţi, din Via Dante, dar nici „Lumea dragostei”, gândită de creatoarea Carlota de Bevilacqua, de pe strada Molière. Nenumărate luminiţe în albastru ca picăturile de apă, albe ca şi cele de oxigen, cu fulgi de zăpadă şi de gheaţă argintii împodobesc zgârie-norul din Piaţa Diaz. Un brad cu înălţimea de 15 metri este luminat feeric, la fel ca şi „Grădina” imaginată de Touitou-François. Pe alte străzi, deasupra capului pietonilor zboară fluturii lui Paolo Sarpi, într-o cavalcadă de gheaţă şi cristal, în timp ce pe acoperişul de la Triennale, Michele de Luchi îşi aruncă gândurile în lumini fosforescente care par să întruchipeze un viitor astral.

Crăciun la Torino

Crăciun Torino

„Lumini de artişti” învăluie, cu magia lor, de ani de zile, Torino. Pare o sculptură abstractă, formată din cercuri şi elemente din metal, cu un curcubeu de lumini. În schimb, e un gigant şi luminos orologiu care măsoară orele în timp ce dialoghează cu Palazzo Madama, în faţa Pieţei Castello. Sunt creaţiile „My Noon” ale lui Tobias Rehberger, unul dintre cei mai faimoşi artişti germani contemporani, premiat cu Leul de Aur la Bienala de la Veneţia. La a 13-a ediţie a manifestărilor care îmbogăţesc oraşul Torino în cursul lunii decembrie, au participat 20 de creatori internaţionali. Elegantele pieţe ale oraşului, faţadele palatelor şi clădirilor strălucesc în lumina miilor de beculeţe. Pe faţada centrală a Palatului Chiablese, ale cărui iluminaţii sunt realizate de Bwindi Light Masks şi Richi Ferrero, patruzeci de măşti identice cu cele din Congo şi Uganda se animă într-un dans nebun. Palazzo Bertalazone este transformat într-o instalaţie de fibră optică aurie de către Carlo Bernardini, cu ţurţuri de cristal suspendaţi. Să mai adăugăm seria de „Lumini fermecate”, create de Mario Merz pe cupola de la Mole Antonelliana, ce găzduieşte vestitul Muzeu al Cinematografului, până la „Paradisul Florilor”, al lui Nicola de Maria, în Piazza San Carlo, la „Micile spirite albastre” ale artistei Rebecca Horn, care luminează Muntele Capuccinilor, sau la „Covorul fermecat” al lui Daniel Buren, cu culorile sale de la roşu la alb, de la verde la mov, aflate în Piazza Palazzo Civico.

Iarna, în Principatul Monaco este deosebit de bogată în evenimente culturale. De la „Orchestra Filarmonicii” la Operă, de la „Compania de Balet din Monte Carlo” la „Monaco Dance Forum”, până la Festivalul Internaţional al Circului de la Monte Carlo. Pe străzi pot fi admirate cortegiile de acrobaţi şi clovni, care s-au aşezat într-un imens cort în vecinătatea mării, artişti internaţionali aflaţi în cursa pentru „Clownii de Aur”. Un concert intitulat „Omagiu lui Django Reinhardt şi Stephane Grappelli”, avându-l ca invitat pe Florin Niculescu, vă aşteaptă la Teatrul „Princesse Grace”. Monte Carlo este cunoscut şi pentru marea varietate de spa-uri şi centre de thalasso-terapie. Piaţa Cazinoului, împodobită feeric, te cheamă într-o lume mirifică a eleganţei.

New York, New York, glamour şi cultură

La New York Crăciunul a sosit deja. Pe străzi, în micile piaţete, în vitrinele magazinelor se respiră atmosfera de 25 decembrie. Oraşul care nu doarme se transformă într-un imens „Luna Park”, plin de evenimente, lumini şi culori, dar şi de fantezie. Decoraţiilor pentru Haloween nu s-au stins încă, frigiderele sunt încă pline de bunătăţi şi dulciuri rămase de la Ziua Recunoştinţei, iar paradisul shoppingului se află la „Macy’s” , de pe Herald Square, cu 186.000 de metri pătraţi, centrul comercial cel mai mare din lume, unde este imposibil să nu găseşti un cadou pentru a-l pune sub sau în brad, unde din vitrinele decorate cu luminiţe, îţi fac cu mâna personaje din filme, de înălţime umană, care surâd şi se mişcă. În interiorul magazinului se organizează cortegii în care defilează enorme păpuşi gonflabile care seamănă cu personajele desenelor animate. Sosirea lui Moş Crăciun în Herald Square semnifică începutul oficial al festivităţilor de Crăciun. Aşa cum aprinderea brazilor începe în 23 noiembrie la South Street Seeport în acordurile muzicale ale Formaţiei „The Big Apple Chorus”, care cântă colinde. O altă întâlnire de la care nu puteţi lipsi este „Candelight Tours”, cu o tradiţie de 300 de ani. Obiecte de anticariat, articole de oferit şi artă contemporană se găsesc în magazinele Galeriei „Soho”, dar şi la „Greenwich Village” sau „Lower East Side”, zonele cele mai trendy ale oraşului. Luminat feeric este şi Palatul Radioului, „Music City Hall”, dar şi Rockfeller Center, complexul săi de 12 edificii şi pista sa de patinaj. Trecând prin Central Park West, unde îi poţi întâlni pe Richard Gere şi Winnona Rider, pentru a ajunge la Times Square, te întâmpină mii şi mii de baloane plutind în aer, pe străzi defilează care colorate şi, natural, Moş Crăciun. Opriţi-vă şi pe Bryant Park Ny Pond, unde, în nenumăratele căsuţe din lemn, veţi găsi toate minunăţiile, de la gadgeturi la peruci, de la eşarfe la mănuşi, de la pop corn la cele mai variate dulciuri, decoraţii originale pentru casă şi pentru grădină, instalaţii pentru crearea jocurilor de lumini. La ultimul etaj de la Empire State Building veţi fi fascinaţi de imensitatea panoramei şi de milioanele şi milioanele de ferestre luminate de sărbătoare.

Departamentul pomilor de Crăciun, New York

Pentru iubitorii de comedii muzicale, Broadway etalează o mare diversitate de spectacole. Este greu să alegi între noul musical „Spiderman”, pe muzica lui Bono, The Edge şi U2, în direcţia artistică a lui Julie Taymor, şi „Women on a Verge of Nervous Breakdown” (Femei în pragul unei crize de nervi), noua comedie inspirată de filmul lui Pedro Almodovar, la Belasco Theatre, sau „Mary Poppins”, o „supercaligragilisticexpialidocius”, la New Amsterdam Theatre. Nu pierdeţi „Spărgătorul de nuci”, în viziunea lui George Balanchine la New York City Ballet, până în 2 ianuarie. Nu-l rataţi pe Al Pacino în tragi-comedia controversată a lui Shakespeare, „Neguţătorul din Veneţia” la Broadhurst Theatre de pe Broadway. La „Park Armory” din Manhattan, de văzut un pasionamt show multimedia de 40 de minute, „Cina”, realizat de Peter Greenaway, revizitând tablourile lui Leonardo da Vinci.

New York, Manhattan

Bradul de Crăciun pe mapamond

În câteva ţări din Africa Centrală, perioada Crăciunului coincide cu sfârşitul culegerii recoltei de cacao, aşa cum se întâmplă în Ghana, unde este adus un aşa zis brad, care este de fapt un exotic mango. În Kenia, copiii aşteaptă în casă cadouri şi dulciuri, iar în Nigeria, unde tradiţia Crăciunului este sărbătorită, deoarece sunt mulţi catolici, se lasă uşile deschise, ceea ce semnifică că oricine vine este bine primit, fetele regizează în casă dansuri pe muzica tambururilor, iar băieţii poartă măşti de lemn. Şi aici se înalţă un pom împodobit, dar nu cu ghirlande, ci cu ramuri de palmier, între care sunt plasate spectaculoase flori albe. La Johannesburg, sărbătoarea începe din Piaţa Nelson Mandela, în care pomii sunt împodobiţi.

Alte celebrări şi tradiţii, în ţările Americii Latine, în care sacrul se uneşte cu profanul, creştinismul cu religiile animiste şi cultura latină cu cea nord-americană. În Mexic, se celebrează Sant’ Ignazio di Loyola, cu pelerinaje ce reprezintă Sfânta Familie. În Brazilia, unde convieţuiesc culturi şi religii, alături de presepi (mici statuete religioase) sunt răspândite obiceiuri tradiţionale care amintesc de Crăciun. La Rio de Janeiro soseşte chiar Moş Crăciun pe stadionul Maracana, la bordul unui elicopter. În Jamaica se celebrează „Junkanoo”, o tradiţie care vine din perioada sclavagistă, bogată în baluri şi muzică, care ţin până în zori, iar la Puerto Rico, pe străzi defilează cortegii de care alegorice, îmbrăcate în flori, din care răsună cântece specifice Crăciunului, multe dintre ele asemănătoare colindelor noastre, numite „le parrandas” sau „trullas navideñas”.

În Japonia, urarea pentru Crăciun este „Merii Kurisumasu”, iar pe străzi îl întâlneşti pe Santa Kurohsu, viziunea niponă a lui Moş Crăciun. Se pare că de la vechea divinitate Hoteiosho, o sărbătoare care are mai mult un caracter comercial şi este văzută mai curând ca un Sfântul Valentino. Alţii spun că este adusă din Europa şi este sărbătorită mai ales de tinerii îndrăgostiţi care ies la restaurant, schimbă cadouri, pentru că în familie nu există un menu tipic de Crăciun.

25 decembrie Chinezesc, deşi se sărbătoreşte, este un fel de reproducere orientală a mitului occidental, care nu este încărcată de un sens religios, ci un simbol cultural. Santa Klaus este Dun Che Lao Ren.

Insulele Filippine, aflate mult timp sub dominaţie spaniolă, sărbătoresc Naşterea Domnului cu numeroase lanterne colorate care invadează oraşele, iar prânzul de Crăciun este un fel de tort sărat, din orez şi verdeţuri, numit „Bibingka”.

În Australia, sărbătoarea Crăciunului trece aproape neobservată. Desigur sunt câteva uzanţe tipic anglo-saxone, precum clasicul curcan la cuptor. Australienii preferă să invadeze plajele însorite şi să serbeze cu un un picnic şi barbecue, făcând surf şi organizând regate. Ziua de 26 decembrie este cunoscută pentru celebra „Cricket Ground” din Victoria. Simbolul Crăciunului în Noua Zeelandă este o floare violetă numită „Pohutokawa”, care se află în toate casele în mijlocul meselor, alături de curcan şi alte preparate tradiţionale ca „Pavlova”, o specialitate de meringue glasé, cu căpşuni şi kiwi.

Joc de lumini Fântâna Bartholdi de Patrice Warrener

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.