Iregularităţile sau bănuielile de fraudă privind vărsarea ori utilizarea fondurilor europene au crescut în domeniul agricol, cât şi în cazul ajutoarelor pentru aderarea la Uniunea Europeană a statelor din Europa de Est, arată mai multe rapoarte publicate la 14 iulie, citate de ziarul parizian „Le Monde”.
Într-un prim raport publicat de Comisia Europeană, impactul financiar al bănuielilor de fraudă în ce priveşte fondurile de pre-adeziune (destinate să sprijine ţările din Europa Centrală şi Orientală să răspundă exigenţelor intrării în Uniunea Europeană) s-a mărit de patru ori, trecând de la 13 milioane de euro, în 2008, la 57 milioane de euro, în 2009. Cel al bănuielilor de fraudă în domeniul agricol s-a triplat, ajungând la 13,3 milioane de euro, în 2009, de la 4 milioane de euro.
Bănuielile de fraudă în materie de sprijin acordat regiunilor defavorizate au crescut şi ele de la 57 de milioane de euro, în 2008, la 109 milioane, în 2009. Într-un comunicat transmis presei, Comisia subliniază că acesta este un indiciu că controalele şi sistemele antifraudă puse în practică funcţionază tot mai eficient.
Un al doilea raport publicat miercuri de Oficiul antifraudă (OLAF) arată că o mare parte dintre iregularităţi se referă la ajutoarele prealabile adeziunii Bulgariei. Este ţara în care, la finele lui 2009, OLAF urmărea cel mai mare număr de afaceri: 68 dintre cele 354 din întreaga Europă. Importante fraude din fondurile europene au fost constatate în Bulgaria la sfârşitul lunii iunie, ele ducând la condamnări ce au ajuns până la 12 ani de puşcărie pentru o fraudă organizată de un prelucrător de carne.
Pe locul al doilea se afă Belgia, cu cele 48 de afaceri în curs, referitoare la prezenţa pe solul ei a numeroase instituţii europene. Activităţile OLAF au permis, între altele, condamnarea la doi ani de închisoare, în noiembrie 2009, a unui fost eurodeputat britanic, Tom Wise, întrucât pusese în contul lui personal 40.000 de euro declaraţi oficial ca salariu al asistentului său parlamentar. Totodată, OLAF a detectat importante iregularităţi în contabilitatea unei agenţii create în 2005, Colegiul European de Poliţie (CEPOL), care a reunit înalţi funcţionari din poliţia întregii Europe spre a încuraja cooperarea transfrontalieră între poliţişti, şi care avea sediul în Marea Britanie. Era vorba de mici sume, arată o sursă, dar echipamentul şi mobilarea domiciliilor personalului erau finanţate de agenţie, care nu cerea niciun document referitor la rambursarea cheltuielilor misiunii, iar vehiculele în funcţiune erau folosite în scopuri personale. Responsabilii au demisionat imediat după ce procedurile interne ale agenţiei au fost modificate.
Din rapoartele citate de „Le Monde” lipseşte România, ceea ce, dacă este adevărat, ar fi un lucru îmbucurător. Pe de altă parte, să notăm că problemele create de corupţie în sânul membrilor UE nu sunt de ieri de azi. De altfel, în martie 1999, un întreg executiv al Uniunii, în care se afla şi fostul premier francez Edith Cresson, a fost nevoit să demisioneze în urma unor grave acuzaţii de acest gen.
