La începutul anului 2018, guvernul social-democrat al Slovaciei, cu tendințe eurosceptice și în relații bune cu Ungaria lui Viktor Orban, a trecut printr-un moment asemănător cu protestele Colectiv din România. Asasinarea unui jurnalist de investigație a scos lumea în stradă împotriva unui guvern condus de Robert Fico de mai bine de șase ani, după un prim mandat în perioada 2006-2010. Fico a renunțat la putere în favoarea unui alt social-democrat, Peter Pellegrini, care a promis reforme în justiție și instituțiile de forță.
Nu a fost suficient. A urmat în scurt timp un moment ”Piața Victoriei” și jocuri de culise în politica slovacă ce au făcut ca alegerile prezidențiale să fie câștigate de ong-ista Zuzana Caputova, cvasinecunoscută, susținută de un partid de buzunar care nu a reușit să intre în parlament la alegerile legislative ce au urmat.
Alegerile legislative din februarie 2020 au fost câștigate de un partid relativ nou – Oamenii Obișnuiți și Personalitățile Independente (OLaNO), condus de un politician populist cu vederi de centru-dreapta, Igor Matovic. Acesta partid nu avea nici pe departe suficiente mandate pentru formarea guvernului și s-a ajuns la negocierea unei coaliții eterogene de patru partide. Ce le unea era lupta împotriva mafiei și a corupției. OLANO a câștigat alegerile cu sloganul ”Împreună împotriva mafiei”. Cu acest flagel a fost asociat Partidul Social-Democrat al lui Robert Fico, trecându-se însă sub tăcere faptul că Fico a ajuns la putere tocmai pentru că a fost unul dintre puținii politicieni slovaci nepătați de scandalul uriaș al privatizărilor făcute înainte de aderarea tarii la UE, în 2004, și imediat după aceea.
Guvernul slovac anticorupție și-a începutul mandatul în zăngănit de cătușe și l-a continuat în același fel, chiar dacă OMS declarase pandemia de Covid-19. Au fost schimbați toți șefii Poliției, Parchetului General și Procuraturii Speciale. Au fost arestați în acțiuni spectaculoase fostul procuror special din perioada guvernului Fico și fostul șef al Poliției slovace, alături de mai mulți oameni de afaceri și politicieni. Apoi, noul ministru al Justiției (din partea partidului Pentru Popor – pro-european, liberal) a început o reformare a Curții Supreme. A fost condamnat la patru ani de închisoare și liderul partidului Slovacia Noastră, cu tendinte neonaziste, Marian Kotleba. Condusă de acest guvern și de președinta ong-istă Caputova, Slovacia s-a îndepărtat de linia ”iliberală” a Ungariei și Poloniei și este considerată mult mai pro-europeană decât Cehia.
Pandemia a stricat socotelile unui regim al justiției ca spectacol și controlat de procurori. Au început primele dispute între premier și președinta ong-istă, iar decizia premierului de a importa vaccinul rusesc Sputnik-V i-a fost fatala. Matovic a fost nevoit sa-si dea demisia si a a fost înlocuit de vicepremierul Eduard Heger.
Acum înăa, guvernul Eduard Heger, lăudat și susținut în UE la momentul instalării, este pe marginea prăpastiei, scrie Euobserver. Pentru publicația de la Bruxelles, există un vinovat, o măsea stricată care trebuie aruncată – fostul premier Igor Matovic. Sunt citați analiști slovaci care arată că totul a plecat de la o atitudine asemănătoare cu cea a lui Donald Trump adoptata de fostul premier – ”crede că face bine societății, deși lucrurile nu stau așa”. Însă situația este mult mai complicată decât tabloul în alb și negru schițat la Bruxelles.
Slovacia se îndreaptă cu pași siguri către un guvern minoritar care, potrivit majorității analiștilor, nu ar putea supraviețui mai mult de câteva luni. Fostul premier Matovic, actualmente ministru de Finanțe, este șeful pe linie de partid al prim-ministrului Eduard Heger. Partidul Oamenii Obișnuiți și Lista Personalităților Independente a intrat într-un conflict cu partenerii de coaliție din Partidul Libertate și Solidaritate – SaS, proeuropean (din care OLANo s-a desprins în 2010). Liderul SaS a lansat un ultimatum – fie ministrul de Finanțe Matovic se retrage din guvern până la finalul lunii august, fie SaS părăsește coaliția, pentru că nu poate accepta cooperarea lui Matovioc cu opoziția, în special cu partidele ”fasciste”, de la care a obținut sprijin pentru politicile antiinflație și pentru susținerea familiilor. Euractiv scrie că demisia lui Matovic este puțin probabilă, iar Slovacia se va îndrepta spre alegeri anticipate.
Ca și în Italia, unde demisia guvernului condus de tehnocratul Mario Dragi a dus stabilirea alegerilor anticipate pe 25 septembrie, printre favoriții posibilului scrutin înainte de termen din Slovacia sunt mulți politicieni considerați extremiști.
Justiția cu zăngănit de cătușe și concentrarea atenției mai mult pe acest spectacol decât pe criza pandemiei, iar apoi consecințele sancțiunilor impuse Rusiei par să ducă la căderea guvernului și revenirea la fosta guvernare social-democrată rebranduită – acum fostul lider Robert Fico și partidul său SMER (Direcția – Social Democrația) sunt pe locul al doilea în sondaje, in timp ce pe prima poziție sunt Peter Pellegrini și noua sa formațiune Vocea – Social Democrația, ceva mai digerabilă pentru liderii de la Bruxelles. Partidele de opoziție din Slovacia se opun acordării de ajutor militar și financiar Ucrainei.
Nu este exclusa o ascensiune a partidelor de extrema-dreaptă, în ciuda condamnării la închisoare pentru patru ani a lui Marian Kotleba, șeful principalei formațiuni extremiste de până acum. Situația economică a Slovaciei, până de curând invidiata datorita investițiilor masive ale producătorilor auto germani, se anunță foarte dificila. Stagnarea economica a Germaniei sau intrarea în recesiune a celei mai puternice economii europene poate avea consecințe grave pentru Slovacia, unde Germania este principalul investitor și principalul partener comercial, iar companiile germane aduc aproape 20% din PIB-ul țării. Situația nu este foarte diferită în România, unde Germania este principalul investitor și partener comercial, iar cifra de afaceri a companiilor germane reprezintă circa 15% din PIB.
Până la scenariul unei crize în hinterlandul german din cauza problemelor economice ale hegemonului, avem criza concretă cauzată de refugiații din Ucraina, presa europeană atrăgând atenția că atitudinea slovacilor față de aceștia nu mai este atât de binevoitoare. Robert Fico vrea să speculeze acest lucru și susține că ”Vestul a înnebunit total” cu sancțiunile împotriva Rusiei. Tot el cere actualului guvern ”să nu-i permită lui Zelenski să amenințe interesele Republici Slovacia”.
Fico s-a opus sancțiunilor împotriva Rusiei, în special in ce privește interdicția importului de energie din Rusia (Slovacia a cerut, ca și Ungaria, exceptarea de la embargoul impus importurilor de petrol din Rusia). Mai mult, Fico a declarat că nu se opune creării unei coaliții cu partidul de extremă dreapta Republika și i-a comparat pe militarii NATO din Slovacia cu trupele naziste. ”Ucrainenii nu ne-au ajutat niciodată, Ucraina ne-a mințit în 2009, atunci când aveam nevoie de gaze, iar guvernul Iuliei Timoșenko nu a făcut nimic pentru noi”, a spus Fico într-o emisiune televizată.
Euractiv notează că mai mulți comentatori slovaci consideră că ”este un miracol că, în vremuri dificile de război în Ucraina, politica slovacă este condusa de actualul premier Eduard Heger și nu de Fico și oamenii săi”. Situația se poate schimba însă în următoarele luni, iar Fico poate reveni la putere, chiar dacă în rol de vioară a doua într-un guvern condus de fostul său vicepremier Pellegrini.
Poza exceptionala ! Reprezinta un cuib de elevi pseudo-legionari. Ce mi-e Slovacia, ce mi-e RO.