Gabriel Oprea a trădat partidul pe listele căruia a fost ales, PSD, pentru a primi funcţia de ministru al Apărării. Al Apărării Puterii. Un alt general trădător este Anghel Iordănescu. Acesta a primit doar nişte asigurări. Generalul Iordănescu nu va fi deranjat în timpul programului de pupat icoane şi, dacă nu va mişca în front, va face parte din delegaţia parlamentară care va merge în „Lichenştain”. Ca bonus, Anghel Iordănescu ar putea avea parte de o masă la popota Ministerului Apărării alături de câţiva sergenţi „firlandeji”.
Alţi parlamentari care au trecut de la PSD şi PNL la UNPR sau, direct, la PDL au primit asigurări că firmele de construcţii prietene vor avea destule şcoli de văruit. Şi că nici nu vor trebui să plece ochii în pământ atunci când se vor întâlni cu preoţii cărora le-au promis bani pentru clopotele acţionate de sisteme computerizate. Trebuie că parlamentarilor trădători li s-a promis şi că sălile de sport pentru nunţi şi alte paranghelii nu vor rămâne în stadiul de proiect. Totodată, trădătorii au convingerea că somnul le va fi tulburat doar de alarma telefonului mobil, şi nicidecum de larma făcută de mascaţi.
Liderii UDMR sunt trădători născuţi, şi nu făcuţi. Cei 18 parlamentari ai minorităţilor, altele decât cea maghiară, sunt şi ei trădători de cursă lungă.
La câţi trădători sunt în Parlamentul României, moţiunea împotriva guvernului Boc ar trebui să treacă. Pentru că cine a trădat o dată, măcar o dată în viaţa lui, o va mai face. Însă, indiferent de câte ori ar trăda, nici un parlamentar român nu va putea atinge culmea trădării. Singura capabilă de o asemenea performanţă ar fi, culmea, chiar moţiunea de cenzură. Asta cu condiţia ca moţiunea să treacă. Să treacă şi ea la PDL şi să voteze împotriva României.
