Cum a fost posibil ca Ponta să câștige alegerile în Republica Moldova

Jurnalistul moldovean, Alex Cozer, scrie, pentru Independent.md, preluat de Jurnal.md, despre modul în care Victor Ponta ar fi ajuns să câștige în Basarabia.

„Noaptea de duminică spre luni a fost una plină de șoc și stupoare atât pentru mine, cât și pentru amicii sau cunoscuții cu cetățenie română, care au votat în Moldova la prezidențialele din România.

I-am numărat. Au fost 26 de persoane cu care am vorbit și care au votat, și alte 7 care nu au reușit să voteze. Repet, oameni cu care am vorbit direct. Niciunul dintre cei 26 de oameni care au votat, nu a făcut-o pentru Ponta. Printre celelalte 7 persoane care și-au dorit să voteze dar au renunțat în fața cozilor uriașe, la fel, nu s-a regăsit niciun votant al lui Ponta.

Ponta, care a acumulat însă 38% din voturi în Moldova. Cum a fost posibil? Pe cât de greu de crezut, pe atât e și de simplu. Dar să le luăm pe rând.

PSD nu a acumulat niciodată mai mult de 10% în Moldova

Rezultatul șocant pe care l-a acumulat Ponta duminică a mirat atât de mult, întrucât contrastează teribil cu rezultatele obținute de PSD sau candidații de stânga în Republica Moldova de-a lungul timpului. Spre exemplu în 2009, Mircea Geoană a obținut în primul tur 4%, iar în turul doi 5%. Aproximativ 600 de alegători din 12.000 au votat în turul doi al prezidențialelor din 2009 pentru Geoană.

Un rezultat și mai prost a obținut PSD-ul în cadrul europarlamentarelor din această primăvară. Din aproape 10.000 de alegători, doar 397 au votat la europarlamentare pentru alianța PSD-PC-UNPR. Adică nici mai mult nici mai puțin de 4%.

Susținerea lui Leancă pentru Ponta nu a contat prea mult

Văzusem că unii încercau să explice rezultatul lui Ponta din Moldova prin susținerea pe care i-a acordat-o Leancă. N-a prea fost deloc așa. Susținerea lui Leancă, coroborată cu mai multe donații ale guvernului român pentru Chișinău nu ar fi adus niciodată 38% pentru Ponta.

În primul rând pentru că ideea cu susținerea lui Leancă a fost trecută destul de rapid cu vederea, mai ales după ce a trezit critici extrem de vehemente la Chișinău.

Donațiile, unele binevenite, într-adevăr, au fost foarte mult mediatizate.

Dar donațiile României nu sunt de ieri, de azi. Guvernul român dona Republicii Moldova și în 2013 și la începutul lui 2014. Leancă și Ponta s-au întâlnit de „n” ori și până la alegerile europarlamentare. La care, după cum am spus mai sus, alianța PSD-PD-UNPR a obținut 4%. O să ziceți că prezidențialele sunt altceva. Nu prea. Rezultatele europarlamentarelor sunt practic aceleași cu cele de la prezidențiale, per total.

Plus la toate, în general, la alegerile de acest fel au ieșit, până în primăvara lui 2014, basarabenii care se simt români cu adevărat. Oameni în general informați și de dreapta. Care pot să salute donațiile guvernului Ponta, dar oricum vor vota cu dreapta.

La 2 noiembrie 2014 au ieșit la vot și deținători de cetățenie, nu doar români

Ei bine, iată că ușor-ușor ajungem la adevărată esență a problemei. Pentru că la aceste alegeri nu au ieșit doar acei cetățeni români din Republica Moldova cu care suntem deja obișnuiți. De data aceasta s-au prezentat extrem de mulți deținători de cetățenie, aduși cu microbuze, organizat, de către susținătorii lui Ponta de la Chișinău.

Iar „susținătorii” lui Ponta de la Chișinău e de fapt unul singur. Vladimir Plahotniuc îl cheamă, cel ce a zburat foarte des până în septembrie 2014 la București, pentru a-și rezolva un dosar privind dubla identitate.

În luna septembrie, Plahotniuc a semnat la București un acord de colaborare în perioada electorală între PD și PSD. Din surse de încredere de la București, Plahotniuc i-a promis atunci lui Ponta că va obține la Chișinău cât a obținut Băsescu în scrutinele de până acum.

Sigur, Plahotniuc, ca întotdeauna, s-a dat mult mai mare decât este, iar planurile i-au fost date peste cap de activismul românilor adevărați de la Chișinău, care au obținut cetățenie nu doar pentru a ajunge în Europa la muncă.

Pentru că, dacă urmărim atent rezultatele, vom vedea că în toate raioanele am avut o prezență mult mai mare decât în mod normal. În toate secțiile de vot din afara capitalei am avut de la 8-900 de votanți până la aproape 2.000. De unde? Din astfel de microbuze, care au circulat duminică prin toată țara.
Dacă scoatem rezultatele din Chișinău și Ialoveni, Ponta a obținut în jur de 70% din voturi. În anumite secții de vot, precum cele din nordul țării, Ponta a fost votat chiar de peste 70% din alegători. Dar chiar și în Chișinău, scoruri de 20-25% înseamnă enorm.

Însă nici în Chișinău nu obținea niciodată Ponta asemenea scoruri dacă mai erau deschise minimum 5 secții de vot. Multă lume, din nou, sinceră, care ar fi votat pentru dreapta, s-a plimbat în Chișinău de la o secție la alta, ca până la urmă să nu mai voteze. Vorbesc pentru că așa a pățit chiar tatăl meu.

Iar asta în timp ce cei plătiți cu 300-500 de lei pentru a vota cu Ponta (așa după cum s-a tot vorbit duminică), au fost nevoiți să aștepte în fața secțiilor de vot pentru a-și primi banii. Fapt care, desigur, a contribuit și mai mult la formarea cozilor.

Foto: Deschide.md

Care e miza

„Inteligenții” de pe malurile Bâcului vor da ochii peste cap și se vot întreba: „Dom’le, da’ pentru ce atâta deranj din partea lui Plahotniuc?” Pentru că este extrem de important pentru el cine va câștiga alegerile din România și va conduce la București în următorii 5 ani.

Ani în care ar trebui și noi măcar cu câțiva centimetri să ne apropiem de Uniunea Europeană. Iar orice pas spre UE, știm bine, este egal cu un pus spre pușcărie a corupților de la Chișinău. Corupți în fruntea cărora tronează semeț Plahotniuc. Având însă un paravan precum România, o țară la conducerea căreia s-ar afla un individ care să te apere așa cum a făcut-o Ponta în cazul lui Voiculescu sau Năstase și-o va face și cu Hrebenciuc imediat după campanie, este foarte important pentru Plahotniuc.

Pe Plahotniuc nu-l vor apăra în fața justiției europene francezii, nemții sau polonezii, ci frații săi de peste Prut. Ăia din PSD pe care-i aduce pe la Nobil Club și-i tratează regește, pentru a mai pune capac pe vreun dosar de peste Prut.

Miza alegerilor prezidențiale din România este uriașă nu doar pentru românii de peste Prut. Este extrem de mare și pentru noi și aspirațiile noastre europene. O victorie a lui Ponta riscă să zdruncine rău de tot sistemul de justiție din România, care abia începe să funcționeze. Iar o Românie cu o justiție șubredă ar putea să dea și mai multă legitimitate mafioților de aici.

De asta românii de peste tot, de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din toate colțurile lumii trebuie să fie atenți și responsabili pe 16 noiembrie. În dependență de cum vor vota, România are șansa să continue pe drumul actual sau să dea câțiva ani înapoi. Iar același lucru poate fi valabil și pentru Moldova”, a scris jurnalistul citat în analiza sa.

Site-ul moldovean DESCHIDE.md scria pe 2 noiembrie următoarele. „Partidul Democrat asigură alegătorii lui Victor Ponta cu transport. Mai multe microbuze marcate cu pozele candidatului PSD la alegerile prezidenţiale din România, care se desfăşoară astăzi, îi transportă pe alegători din diferite localităţi, inclusiv şi Chişinău, la secţia de votare din Ialoveni.
Imediat ce votează, aceştia se adună în grup şi urcă în microbuzele care îi transportă la destinaţiile iniţiale. Ulterior microbuzele cu „pontişti” revin încărcate cu alţi alegători, din alte localităţi. Surse au declarat pentru deschide.md că alegătorii lui Ponta sunt asiguraţi cu transport de Partidul Democrat, iar lîngă microbuze au fost văzuţi mai mulţi primari care fac parte din acest partid.”

O înţelegere între Ponta şi „Voiculescu al Republicii Moldova”?

Vladimir Phahotniuc este unul dintre cei mai controversaţi politicieni şi oameni de afaceri din Republica Moldova. A fost numit „cardinalul din umbră” al fostului preşedintele Vladimir Voronin, iar acum presa ostilă îl numeşte “Voiculescu al Republicii Moldova”.

Cu o experienţă zero în ale politicii, Plahotniuc intra în Partidul Democrat din Republica Moldova pe valul revoltelor anticiomuniste din 2009, şi devine peste noapte vicepreşedinte al formaţiunii, iar in 2010 este ales prim-vicepresedinte al Parlamentului de la Chişinău, în urma unul algoritm pentru împărţirea tortului puterii între partidele pro-occidentale. Imediat se află însă că înaltul demnitar are doua identităţi (Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova şi Vlad Ulinici în România). Plahotniuc declară imediat că va cere ca şi în actele româneşti numele să fie Plahotniuc, problemă ce urma, după cum scria Alex Cozer, să fie rezolvată prin relaţia apropiată cu Victor Ponta. De notat ca PD si PSD au semnat un acord de coopperare in septembrie 2014. Atunci a fost scos la înaintare nu controversatul Plahotniuc, ci preşedintele PD, mai frecventabilul Marian Lupu (şi el un fost om din tabara comuniştilor lui Voronin).

În spatele ascensiunii politice a lui Plahotniuc stă averea, dobandită nu întodeauna în urma unor afaceri transparente. Acesta deţine holdingul General Media Grup, din care fac parte unele dintre cele mai urmărite televiziuni în limba română din Republica Moldova: Prime, 2 Plus, Canal 3 şi Publika. Este motivul pentru care Plahotniuc a fost numit “Voiculescu al Republicii Moldova”. Sunt televiziuni cu mare impact asupra cetăţenilor si care pot fi folosite eficient în campaniile elctorale, fie ele din stânga sau din dreapta Prutului.

Plahotniuc a demisionat din fruntea Parlamentului în februarie 2013. A fost o perioadă a “cuţitelor lungi”. Atunci a fost demis şi premierul Vlad Filat. Motivul – un conflict intern intre Filat, liderul PLDM, si Plahotniuc, mogulul si finanţatorul PD. Cei doi, despre care se spune că, împreuna cu familia Voronin, controlează parte bună din economie, au devenit rivali în afaceri şi politică. Cine a câştigat? Nimeni altul decât aparent inocentul Iurie Leancă, membru al partidului lui Filat, care a fost numit premier. Spre deosebire de şeful său pe linie politică, Leancă nu s-a aruncat în braţele lui Traian Băsescu, preferând o apropiere de PSD şi Victor Ponta.

Luni, 3 noiembrie, Vlad Filat (implicat in scandaluri majore privind Banca de Economii, CEC-ul Republicii Moldova, care are începând din acest drept acţionar o companie rusă de pe lista celor sancţionate de SUA) anunţă solemn că îl susţine pe Klaus Iohannis. Leancă preferă să zboare sub nivelul radarului, aşteptând alegerile parlamentare din ţara sa, pe 30 noiembrie.

Riscul major al mobilizării puternice a “relaţiilor” de peste Prut este scindarea şi aşa antagonizatelor partide ce formează alianţa prooccidentală de la Chişinău. Analiștii politici nu exclud ca Iurie Leancă să fi fost ademenit de PDM, mai exact de finanțatorul PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc care se află ”în război” cu Vlad Filat pentru împărțirea sferelor de influență în afaceri. Potrivit acestora, scopul urmărit de PDM este slăbirea sau chiar sciziunea PLDM în prag de alegeri. In goana dupa voturile de peste Prut, s-ar putea ca Victor Ponta sa fi dat o mana de ajutor in acest demers ce nu poate fi decat in beneficiul nationalistilor moldoveni ai lui Vladimir Voronin, dar si ai politicienilor si formatiunilor sponsorizate de Moscova. Raspunsul va veni in seara zilei de 30 noiembrie.