Cum pierde pensionarul român în tăcere – scenariul pe patru niveluri

România anului 2025 se confruntă cu o redresare bugetară dură, aplicată într-un moment de inflație persistentă și scumpiri accelerate. Guvernul, constrâns de deficitul bugetar și de presiunile din zona euroatlantică, a adoptat un pachet de măsuri care afectează direct toate categoriile sociale – în special pensionarii și bugetarii. Totuși, reacția publică rămâne apatică. De ce? Un posibil răspuns: efectul este gradual, tehnic și diluat în zgomotul post-electoral. Dar impactul real e cât se poate de concret.

Am analizat, pe baza unui dialog empatic și documentat cu ChatGPT, cum arată scăderea puterii de cumpărare în cazul unui pensionar român. Ba chiar în patru variante: pensie minimă, pensie medie, pensie mare (dar nu „specială”) și pensie cu adevărat privilegiată.

Taierea tăcută: CASS și inflația

De la 1 august 2025, pensionarii care încasează peste 3.000 lei vor plăti CASS de 10%, aplicat la partea care depășește acest prag. Nu pare mult. Dar e începutul. Pentru o pensie de 6.000 lei se rețin 300 lei lunar că CASS (10% din 3.000 lei), pensia netă scade la 5.700 lei. În paralel, utilitățile cresc cu 150–200 lei/lună, ca urmare a liberalizării tarifelor la energie și creșterii TVA la gaze și electricitate, iar inflația afectează coșul zilnic cu încă aproximativ 250 lei (prin scumpirea alimentelor, medicamentelor, transportului etc.).Total: aproximativ 700–750 lei pierduți lunar, adică 11–13% din puterea de cumpărare.

Pentru o pensie specială de 20.000 lei se rețin 1.700 lei lunar că CASS (10% din 17.000 lei, diferența peste prag), pensia netă scăzând la aproximativ 18.300 lei. Impactul utilităților și al inflației este relativ mic ca procent din bugetul lunar, pentru că aceste cheltuieli reprezintă o fracțiune mai mică din totalul veniturilor.

De ce impactul utilităților și inflației este diferit pentru fiecare tip de pensionar?

• Pensionarul cu pensie minimă (~1.300 lei) cheltuie aproape tot venitul lunar pe produse esențiale (energie, alimente, medicamente). Orice creștere a prețurilor este o lovitură directă și severă, reprezentând adesea între 15% și 18% din venit. Acesta este cel mai vulnerabil și afectat, riscând să renunțe la alimente sau căldură.
• Pensionarul cu pensie medie (~2.500 lei) are puțin spațiu de manevră în buget, iar majoritatea cheltuielilor fixe (energie, hrană, sănătate) sunt importante. Creșterea costurilor cu aproximativ 300-350 lei/luna poate însemna renunțarea la unele nevoi esențiale.
• Pentru pensionarul cu pensie mare (~6.000 lei brut) cheltuielile esențiale reprezintă o parte mai mică din buget. Impactul financiar este mai mult o povară morală și o reducere a confortului decât o problemă de supraviețuire.
• Pentru pensionarul cu pensie specială (~20.000 lei brut) CASS-ul afectează în mod direct pensia, dar majoritatea cheltuielilor curente (utilități, alimente, servicii) reprezintă o parte redusă din bugetul lunar. Inflația și creșterea prețurilor nu provoacă presiuni financiare majore, ci mai degrabă o reducere relativă a nivelului de confort.

Comparația celor patru lumi

Concluzie: pierde toată lumea, dar în tăcere

Măsurile din 2025 sunt prezentate drept „corective” și „necesare”, dar în realitate taie din veniturile reale ale populației fără alternativă. Nu este vorba doar despre o taxă, ci despre o recalibrare tăcută și nefericită a nivelului de trăi. Pensionarii simpli își reduc coșul zilnic, cei cu pensii mari își pierd încrederea, iar cei privilegiați scapă relativ ușor. Într-o țară normală, această realitate ar produce o dezbatere naționala amplă. În România, produce doar o factură mai mare și un oftat în surdină.

Notă de autor

Acest articol este rezultatul unui dialog dintre un cetățean informat și ChatGPT. A fost redactat de Viorel Ioniță, pornind de la întrebări și observații reale despre impactul măsurilor guvernamentale asupra diferitelor categorii de pensionari în România anului 2025.