Statul român, prin Ministerul Energiei, scoate la vânzare un pachet minoritar de 27% din acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, pentru care cere un preţ minim de 200 de milioane de dolari, conform unui proiect de hotărâre de huvern. Prioritate la cumpărarea pachetului îl au kazahii de la KazMunayGas, proprietarii Rompetrol Rafinare. Statul va rămâne doar cu 18% din capitalul companiei. Actualul guvern a stabilit în felul acesta cel mai la îndemână mod de a scăpa de un cartof fierbinte, şi anume acţiunile de la Rompetrol. Acţiunile au intrat în posesia statului, fără ca acesta să le dorească, după ce kazahii au refuzat să plătească datoriile istorice ale rafinăriei Petromidia acumulate până la momentul privatizării.
„Se mandatează Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de afaceri să nu finalizeze vânzarea pachetului de acţiuni care face obiectul strategiei de privatizare la un preţ de adjudecare nu mai mic decât echivalentul sumei de 200 de milioane de dolari”, se arată în textul HG.
Vânzarea Petromidia s-a făcut în anul 2000, când The Rompetrol Group NV, controlată de Dinu Patriciu, a cumpărat un pachet de acţiuni de 69,99%, cu 50,52 milioane de dolari. Una dintre condiţii a fost aceea ca noul proprietar să primească facilităţi la plata datoriilor istorice pe care le avea societatea de la Năvodari. Documentele fostei Autorităţi pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului arătau la vremea respectivă că „situaţia economico-financiară a SC «Petromidia» SA este dificilă, având miliarde de lei datorii”, dar şi că noul proprietar “a fost singurul ofertant care s-a angajat să aducă un capital de lucru de circa 600 de milioane de dolari şi să realizeze investiţii de aproximativ 225 de milioane de dolari pe o perioadă de 5 ani”. Prin contractul respectiv, cumpărătorul se obliga să plătească eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, obligaţiile restante la bugetul de stat.
Trei ani mai târziu, rafinăria avea datorii la stat de peste 2 miliarde lei (circa 603 milioane de dolari). Guvernul Năstase aprobă o ordonanţă de urgenţă prin care întreaga sumă este transformată în obligaţiuni, cu scandenţa la 7 ani.
Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, contrar înţelegerii din urmă cu şapte ani, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul s-a văzut astfel în braţe cu un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în contul datoriilor. Statul a contestat în instanţă această decizie, solicitând toţi banii. Într-un final, acceptă realitatea şi după zece ani de zile, un reprezentant al statului român a participat la o şedinţă AGA Rompetrol Rafinare.
În 2013 s-a încheiat un memorandum care prevede că statul român renunţă la procesul prin care avea de recuperat datorii de peste 530 de milioane de dolari de la Rompetrol Rafinare. Strategia de vânzare a 27% din Rompetrol Rafinare este parte a înţelegerii pe care Guvernul României a agreat-o cu KazMunayGas. Pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acţiuni să se facă cu prioritate către kazahi, cele două părţi au convenit ca restul de 18% din ceea ce deţine statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puţin încă trei ani. O altă parte a înţelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în energia din România. „Conform acordului, fondul de investiţii este pasul imediat următor achiziţiei acţiunilor. Astfel, achiziţia trebuie să preceadă înfiinţarea fondului. Purtăm discuţii cu ministerul şi cu Guvernul pentru a urgenta procedurile şi a lansa fondul mai devreme, pentru că suntem interesaţi şi doritori să lansăm fondul cât mai repede. Dar ministerul trebuie să ia anumite măsuri”, a afirmat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International.
Guvernul a prezentat această înţelegere ca fiind un câştig pentru statul român. Principalul argument este acela că societatea este printre cei mai mari plătitori de taxe şi impozite din ţara noastră.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.