Cum vede Rusia „expansiunea” românească în Ucraina

Duminică, în ziua referendumului din Republica Moldova, canalul rusesc de ştiri Vesti a difuzat în mai multe rânduri un reportaj despre relaţiile dintre Ucraina şi România, încercând să descifreze ce înseamnă, după cum s-au exprimat jurnaliştii ruşi, „expansiunea românească” spre est, relatează „Jurnal de Chişinău”, citând Agerpres. Pe culoarele diplomatice de la Bruxelles, pretinde canalul rusesc, se vorbeşte deschis: „Dintre vecinii apropiaţi, România nu are probleme doar cu Marea Neagră”.

Problema obţinerii de paşapoarte româneşti de către rezidenţii din Bucovina şi sudul Basarabiei, aşa cum erau numite în trecut, în prezent, regiunile Odesa şi Cernăuţi, arată reportajul Vesti, este imposibil de rezolvat pe cale diplomatică – afirmă fostul diplomat. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al beneficiarilor ucraineni de paşaport românesc, care le deschide calea de acces în UE. Dacă înainte MAE român publica pe site-ul său numele persoanelor care primeau cetăţenia română, acum aceste date sunt clasificate. Unii spun că ar fi vorba de 10.000 de ucraineni, alţii de 50.000. Aceasta în condiţiile în care dubla cetăţenie este interzisă în Ucraina.

„România urmăreşte două obiective. Pe de o parte, dacă are cetăţeni în Ucraina înseamnă că şi teritoriul e românesc, pe de altă parte, este vorba de Parlamentul European. Cu cât are mai mulţi cetăţeni, cu atât dispune de mai multe locuri în Parlamentul European. Ea îşi extinde pur şi simplu reprezentativitatea acolo”, pretinde preşedintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu.

Urmează Ozernoe, o localitate ce nu spune mare lucru ucrainenilor, însă care este marcată cu linii groase de culoare roşie pe harta României Mari, pentru că aici s-a născut – după cum explică în continuare autorul reportajului – mareşalul român Alexandru Averescu. „Au început să ne spună că suntem români şi nu moldoveni, şi că nimeni nu este vinovat că Stalin i-a numit pe români moldoveni” – îi spune reporterului Vesti vicepreşedintele administraţiei districtului Ismail Serghei Nikolaev.

„După decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (privind delimitaea platoului continental al Marii Negre), în România a fost mare sărbătoare, o adevărată sărbătoare. Diplomaţii au primit medalii pentru victoria României, deşi aceasta nu este chiar o victorie. Iar o săptămână mai târziu aceasta a declarat că următorul pas va fi lupta României împotriva dezvoltării arterei navigabile pe Dunăre (canalul Bâstroe) şi pentru trasarea unei noi linii de graniţă în favoarea României” – pretinde Vasili Prokopenko, şeful adjunct al administraţiei regionale Delta Loţman, compania însărcinată cu lucrările de construcţie a canalului Bâstroe.