Boli care dau complicații severe și chiar deces precum poliomielita, de exemplu, pot să reapară oricând la noi, tocmai pe fondul ratelor scăzute de vaccinare. Medicul Aurora Stănescu spune că medicii de familie au un rol esențial în informarea și sprijinurea părinților, astfel încât să poată decide în cunoștință de cauză, știind concret care sunt riscurile grave ale nevaccinării copiilor. Posibilele reacții adverse de după vaccin, spune medicul, trebuie explicate părinților bazat pe dovezi și într-un mod echilibrat. Specialistul a explicat cum anume vine Institutul Național de Sănătate Publică în sprijinul populației, prin campanii de informare și conștientizare dar și cum este marcată și la noi Săptămâna Europeană a Vaccinării care este în perioada 27-30 aprilie 2026. Redăm aici integral interviul acordat de medicul Aurora Stănescu pentru cotidianul.ro:
Cum arată acum, statistic, ratele de vaccinare pentru fiecare vaccin cuprins în schema națională de vaccinare, cum arată cele mai recente date pe care le aveți?
Cele mai recente rezultate ale estimării acoperirii vaccinale (februarie 2026) la vârsta de 18 luni pentru copiii născuți în luna iulie 2024 înregistrați în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) sunt prezentate în tabelul de mai jos:
| Tip vaccin și nr. doze | AV |
| BCG | 93,3 |
| 3 doze Hep B pediatric | 66,6 |
| 3 doze DTPa (diftero-tetano-pertussis) | 66,6 |
| 3 doze VPI (poliomielitic) | 66,6 |
| 3 doze Hib (Haemophilus influenzae tip b) | 66,6 |
| 3 doze Pneumococic | 65,9 |
| 1 doză RRO (rujeolă- rubeolă- oreion) | 66,9 |
Cum sunt aceste rate față de rata optimă?
Deși sunt cu 10% (pentru RRO cu 20%) mai mari decât cele ale estimării efectuate în luna august 2025 (la vârsta de 12 luni pentru copiii născuți în luna iulie 2024), ratele de acoperire vaccinală sunt suboptimale (< 95%)
De ce este foarte important să avem acoperire vaccinală optimă?
Acoperirea vaccinală optimă previne apariția bolilor și, consecutiv, a focarelor/epidemiilor, prevenind, totodată și decesele cauzate de aceste boli.
Ce s-a întâmplat cu rujeola? Ce arată cifrele acum? Pare o epidemie care nu se mai termină. De ce?
Cea mai recentă epidemie de rujeolă, cu debut în 2023 s-a încheiat totalizând peste 35 000 de cazuri din care 30 de decese.
Rujeola este endemică în România din cauza acoperirilor vaccinale ale căror valori sunt mult sub cele care asigură prevenirea bolii. Acest lucru înseamnă că, atâta vreme cât ratele de acoperire vaccinală pentru RRO nu se vor îmbunătăți considerabil, există riscul apariției epidemiilor de rujeolă.
Ce boli pot să reapară în România tocmai din cauza ratelor scăzute de vaccinare?
Tusea convulsivă, poliomielita, difteria, rubeola.
Ce trebuie făcut astfel încât să fie recâștigată încrederea populației în vaccinare?
Medicii de familie au un rol esențial în informarea și sprijinirea părinților, oferindu-le consiliere clară despre riscurile nevaccinării, de la complicații imediate sau pe termen lung până la forme grave de boală ori chiar deces, în cazul unor afecțiuni care pot fi prevenite prin vaccinare. În același timp, aceștia pot răspunde preocupărilor legate de posibilele reacții adverse postvaccinale, explicându-le într-un mod echilibrat și bazat pe dovezi. De asemenea, este important ca părinții să fie îndrumați către surse de informare sigure, credibile și bine documentate privind vaccinurile și procesul de vaccinare. Un studiu calitativ, derulat de către Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din România în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică în perioada octombrie – decembrie 2024 a avut scopul de a identifica barierele și factorii determinanți ai comportamentelor pozitive privind vaccinarea în 3 județe din România (Brașov, Covasna și Timiș). Mai multe date aici pe site-ul INSP.
Citește și: Unele tratamente pentru cancer pot afecta inima. Grija pentru pacient, ca întreg, esențială. Interviu cu medicul cardiolog Ștefan Busnatu
Pe baza rezultatelor studiului au fost emise o serie de recomandări. De exemplu, campanii de comunicare orientate către schimbarea comportamentului, facilitarea colaborării dintre liderii comunităților locale, personalitățile religioase și mediatorii de încredere în domeniul sănătății pentru a promova acceptarea în comunitățile ezitante, creșterea gradului de conștientizare a medicilor de familie cu privire la importanța comunicării pe tema vaccinării prin furnizarea de cursuri de formare / sesiuni de perfecționare privind vaccinarea cu ROR și utilizarea RENV – Registrul Electronic Național de Vaccinare.
Ce campanii de conștientizare există la INSP în acest sens?
Activitatea de promovare a INSP în domeniul vaccinării se bazează pe câteva principii-cheie: transparență, rigoare științifică și comunicare responsabilă. Concret, acest lucru înseamnă: informarea publicului prin website-ul instituției, retelele sociale, comunicate oficiale și rapoarte epidemiologice, campanii de informare desfășurate la nivel național.
INSP pregătește și coordonează metodologic, în fiecare an, în cadrul Programului național de evaluare și promovare a sănătății și educației pentru sănătate campanii de informare, educare, comunicare dedicate creșterii nivelului de conștientizare al populației în legătură cu teme prioritare de sănătate. Campaniile se desfășoară și cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și a municipiului București, care, la nivel local, demarează acțiuni de comunicare-educare precum ateliere de lucru, informări în școli, etc. Totodată aceste campanii se desfășoară prin distribuirea de materiale informative, activități în unități de învățământ, colaborări cu autorități locale și profesioniști din sănătate, asigurând astfel o prezență activă și coerentă a mesajelor de sănătate publică în teritoriu.
INSP, în parteneriat cu direcțiile județene de sănătate publică, a derulat în 2025 o campanie IEC – informare, educare, comunicare dedicată vaccinării – parte din Calendarul IEC.
Citește și: Fenomenul injecțiilor de slăbit: ce efecte adverse pot apărea. De ce este nevoie de analize obligatorii înainte
În anul 2026 este încă în desfășurare campania națională de promovare a vaccinării – „Copil vaccinat = Copil Protejat”. Mai multe informații sunt aici.
În cadrul campaniei, specialiștii INSP din cadrul centrelor regionale de sănătate publică au organizat evenimente de informare sub titlul „Vaccinarea pe înțelesul tuturor. Porți deschise pentru sănătate!”. Evenimentele au avut diferite grupuri țintă – persoane peste 65 de ani și pacienți cu boli cronice, părinți și tineri.
Iată temele de interes discutate în cadrul întâlnirilor: vaccinarea gravidei pentru protecția nou-născutului (de exemplu împotriva RSV), indicații și administrarea împreună cu alte vaccinuri sau anticorpi monoclonali, recuperarea vaccinărilor la copiii care călătoresc și nu respectă vârsta eligibilă din calendar, vaccinarea adultului, temeri legate de vaccinuri, în special reacțiile adverse.
Rezultate și feedback din partea participanților: unele persoane au decis să solicite medicilor de familie rețete compensate pentru vaccinurile gratuite, participanții s-au oferit să sprijine acțiunile viitoare și promovarea acestora, feedback-ul primit a fost pozitiv, însă a fost subliniată nevoia unei vizibilități mai mari pentru astfel de evenimente.
Direcțiile de Sănătate Publică au organizat activități de informare în școli și spații publice.
Când și cum anume este marcată Săptămâna Europeană a Vaccinării, cu ce scop?
În perioada 27 – 30 Aprilie 2026, se celebrează Săptămâna Europeană a Vaccinării, eveniment pe care Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu Crucea Roșie Română îl va marca prin organizarea activităților de vaccinare cu vaccinul combinat rujeolă-oreion-rubeolă (ROR) în 8 județe unde au fost identificate comunități cu număr mare de restanțieri la acest tip de vaccinare: Arad, Brașov, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Iași, Sălaj și Timiș. Acțiunea se va relua și în vederea vaccinării cu a doua doză de vaccin ROR în jurul datei de 1 iunie 2026.
Obiectivele tuturor acestor demersuri sunt creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației cu privire la importanța vaccinării, atât pentru protecția individuală, cât și pentru sănătatea comunitară, explicarea Calendarului Național de Vaccinare și beneficiile vaccinurilor în prevenirea bolilor infecțioase grave.
În ceea ce privește infecția cu virusul papiloma uman (HPV), INSP desfășoară anual activități de comunicare și educație pentru sănătate, integrate în Programul Național de promovare a sănătății și educație pentru sănătate, având ca obiectiv creșterea nivelului de informare privind riscurile asociate infecției HPV, prevenția cancerului de col uterin și rolul vaccinării împotriva HPV.




– iepoca pesede