De ce este război în Golf? Mulți americani nu pricep, puțini se îmbogățesc

Două treimi dintre americani spun că obiectivele de război nu sunt clare

Un sondaj realizat de Ipsos și Reuters arată cât de sceptici sunt mulți americani în privința războiului din Golf. Majoritatea nu știu de ce se poartă acest război. Două treimi dintre cetățenii americani spun că președintele Donald Trump nu a explicat clar obiectivele războiului din Iran. Percepția asupra lui Trump a fost pozitivă în rândul republicanilor. Totuși, chiar și în acest grup, 30% au declarat că nu sunt suficient de bine informați cu privire la obiectivele conflictului. În rândul respondenților democrați, 95% au fost critici. În rândul alegătorilor independenți, importanți din punct de vedere politic, 73% au apreciat că guvernul comunică slab în legătură cu războiul din Iran.

”Oportunitate de aur”: cum profită industria de război

Există însă americani care sunt foarte mulțumiți de prestația administrației Trump, pe care o califică drept ”ocazie de aur”. Iată câțiva dintre ei.

Pe 23 aprilie, directorul executiv al Lockheed Martin spus că administrația Trump o ”oportunitate de aur” pentru companie. Lockheed își extinde activitatea de contractare cu guvernul federal pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. CEO-ul Jim Taiclet, le-a spus investitorilor că firma este bine poziționată ”datorită resurselor mai disponibile pentru noi”.

La începutul lunii aprilie, Pentagonul a anunțat două contracte mari cu Lockheed. Un contract de 4,7 miliarde de dolari pentru accelerarea producției interceptoarelor PAC-3 (pentru sistemele Patriot). Și un contract de 1,9 miliarde de dolari pentru continuarea sistemelor de mentenanță și instruire a echipajelor aeriene C-130J – cea mai moderna versiune de avion Hercules. Compania a mai primit contracte pentru interceptoare THAAD, urmând să crească producția de patru ori până în 2027.

În primele șase săptămâni ale războiului din Iran, până la actualul armistițiu, SUA au utilizat în război circa jumătate din arsenalul de interceptoare Patriot, THAAD, din rachetele de precizie, din rachetele SM-3, arată un studiu al Center for Strategic and International Studies. De aici nevoia de a reface stocurile și noile contracte. Administrația Trump a cerut Congresului să aprobe o majorare a bugetului Apărării cu circa 500 de miliarde de dolari, dintre care 100 de miliarde sunt alocate strict refacerii arsenalului de rachete.

Tehnologia se ieftinește, cu o singura excepție – armele

Costul unei rachete standard SM-2 este de cel puțin 1, 2 milioane de dolari. Versiunile modernizate ajung și la 5 milioane de dolari unitatea. O rachetă sol-aer cu lansare de pe nave 116-RAM costă circa un milion de dolari unitatea. Are o rază de acțiune de circa 13 kilometri. O rachetă israeliana C-Dome Tamir, destinată tot navelor costă doar 50.000 de dolari unitatea. Încărcătura de exploziv este similară. Racheta israeliană are o rază de acțiune de circa trei ori mai mare, arată un articol publicat in 2024 de Responsible Statecraft. Cu aceste rachete de aproximativ un milion de dolari unitatea s-au angajat Statele Unite în operațiunile din 2024 împotriva rebelilor din Yemen, care lansau drone de circa 10.000 de dolari unitatea.

Războiul este, într-adevăr, o ocazie de aur pentru industria militară. Tehnologia a evoluat uriaș în ultimele decenii, iar produsele care încorporează tehnologie s-au ieftinit și ele foarte mult. Mai puțin armele. Articolul publicat de Responsible Statecraft are o explicație pentru asta. Spre deosebire de piața liberă, industria militară are un număr mic de contractori care au un singur client – Pentagonul, care este influențat de firme de lobby pentru care lucrează foști oficiali din administrația SUA și foști congresmeni.

Familia Trump și afacerile de război

Drona este arma cea mai căutată în acest moment. Eric și Donald Trump Jr. s-au orientat rapid. Au înființat compania Powerus, producătoare de drone. La finalul lunii aprilie, au primit un contract pentru US Air Force pentru un număr nespecificat de drone interceptoare. Același articol publicat de Bloomberg arată că firma fiilor prezidențiali este în discuții pentru un contract cu Emiratele Arabe Unite, care doresc drone de război cu care să se apere împotriva Iranului.

Eric Trump a investit și într-o firmă israeliană care produce drone de atac și care are contracte cu Pentagonul. Dronele acestea au fost folosite deja în Iran de către unul dintre statele din Orientul Mijlociu, scrie Responsible Statecraft. Iar fostul trimis special pentru Ucraina, generalul în retragere Keith Kellogg nu a pierdut timpul și s-a alăturat companiei fraților Trump în calitate de consilier. S-a întâmplat în luna aprilie, imediat după ce a părăsit postul diplomatic.

”Uși rotative” între politică și industrie

Nu este nimic neobișnuit. Este calea ușilor rotative între sistemul public și cel privat din SUA. Președinții, congresmenii, oficialii de rang înalt din guvern culeg beneficiile funcției publice după ce o părăsesc. Căile sunt multiple: contracte de zeci de milioane de dolari pentru memoriile ce încă nu sunt scrise de către biografi, milioane de dolari pentru discursuri la o mulțime de conferințe – sunt căile rezervate în special președinților. Lobby-ul pentru companii americane sau înregistrarea ca agenți ai altor state sunt variantele preferate de foștii congresmeni. Devin deschizători de uși plătiți din banii publici ai altor state pentru vizite ale oficialilor, discuții sau oportunități foto la Washington cu care să câștige voturi și imagine în țările lor.

Războiul din Iran despre care mulți americani nu știu pentru ce este purtat de către guvernul lor mai este o oportunitate și pentru think-tankuri. Sumele sunt mult mai mici, de ordinul milioanelor de dolari, însă investiția făcută de Pentagon din banii publici este extrem de eficientă – modelează opinia publică. Astfel, Atlantic Council susține că prețul plătit de SUA până acum pentru acest război din Golf este ”foarte bun”, de doar 25 de miliarde de dolari. Estimarea este contrazisă însă chiar de  oficiali SUA, care au susținut, potrivit CBS, că aceste costuri sunt de cel puțin 50 de miliarde de dolari.

Pariuri pe piața petrolului și informații privilegiate

Speculatorii cu informații primite de la surse din guvern sunt alți câștigători ai războiului. Pe 23 martie, președintele Donald Trump a anunțat că amână noi lovituri împotriva Iranului. Urmarea a fost scăderea bruscă a prețului petrolului. Cu doar 15 minute înaintea anunțului prezidențial, mai mulți traderi anonimi au pariat 500 de milioane de dolari pe scăderea prețului petrolului. Petrolul cumpărat prin contracte futures urmează să aducă beneficii considerabile la creșterea prețului. Același lucru s-a întâmplat în luna aprilie, când președintele Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul. Pariorii pe bursa petrolului au câștigat. Cât despre ceilalți pariori, Donald Trump Jr. face parte din consiliul de administrație al Polymarket, interzisă anul trecut în România.

Anul electoral sporește influența industriei de apărare

Iar pentru că 2026 este an electoral în SUA, contractorii din industria armelor își folosesc o mică parte din profit pentru ”investiții” cu bătaie mai lungă decât confruntarea din Golf. În 2010, administrația Obama a ”liberalizat” cursa pentru fondurile electorale din SUA. Din acel moment, așa-zisele Comitete de Acțiune Politică au primit dreptul de a aduna sume nelimitate pentru campanie. Multe dintre ele sunt legate la conductele de bani ale industriei militare. Aceste din urmă comitete au oferit, în primul trimestru al anului 2026, aproape 5 milioane de dolari pentru campaniile electorale pentru Congres. Un rezultat trebuie să fie aprobarea de către Congres a unui buget de 1.500 de miliarde de dolari pentru Pentagon, pentru anul 2027 – un record care bate recordul din acest an, un buget de o mie de miliarde de dolari.

Povara războiului pe umerii cetățenilor

Sunt bani publici, ai cetățenilor americani. Ei rămân cu obligația de a plăti taxe și de a-și umple rezervorul la prețuri cu 50% mai mari. 63% dintre respondenții sondajului Ipsos amintit la început au declarat că creșterea costurilor la energie pune presiune pe bugetele gospodăriilor lor. Într-un sondaj realizat la mijlocul lunii martie, proporția era încă de 55%. Conflictul, care a început cu loviturile aeriene ale SUA și Israelului, la sfârșitul lunii februarie, a dus la creșterea prețului benzinei în Statele Unite cu aproximativ 50%.