Comisia Europeană propune un plan în cinci puncte pentru frontierele UE, după criza de la Ceuta

De ce a fost nevoie de un plan nou

Uniunea are deja un cadru amplu și solid pentru gestionarea migrației, care și-a dovedit eficiența, susține Comisia: numărul trecerilor ilegale ale frontierei a coborât la cel mai redus nivel din 2021. Frontierele UE au fost totuși puse la încercare în ultima perioadă, de la granițele estice până la coasta Mediteranei.

Potrivit comunicatului, criza de la Ceuta a arătat cât de repede se pot aduna la frontierele externe sosiri bruște și numeroase, capabile să ducă la situații de urgență.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat în discursul privind starea Uniunii că instrumentele europene trebuie adaptate, mai ales pentru urgențe. Astfel de situații pun în pericol securitatea și unitatea comună și provoacă pierderi inacceptabile de vieți omenești, arată Comisia, care cere un răspuns european comun, acțiune unitară și solidaritate.

„Protecția frontierelor externe ale UE este o responsabilitate europeană comună”, se precizează în comunicat.

Cinci direcții de acțiune

După evenimentele de la Ceuta, von der Leyen a stabilit cinci domenii-cheie pentru acțiunea Uniunii. Pornind de la Strategia europeană privind azilul și migrația, adoptată în ianuarie 2026, Comisia detaliază acum pașii din fiecare domeniu, cu sarcini pentru diferiți actori. Planul extinde instrumentele și cadrele deja existente și, acolo unde e nevoie, creează altele noi.

Mai multă cooperare cu țările partenere

Pentru reducerea migrației ilegale, Comisia consideră esențială o colaborare mai strânsă cu țările partenere, inclusiv pentru monitorizare, alertă timpurie și schimb de informații. Printre priorități se află combaterea cauzelor profunde ale migrației ilegale și crearea unor oportunități reale pentru oameni în țările lor de origine.

În acest scop, Comisia propune o nouă inițiativă mediteraneeană dedicată competențelor și locurilor de muncă pentru tineri, precum și noi birouri de acces, care să încurajeze mobilitatea legală și sigură spre UE.

Parteneriatele, noi sau existente, ar urma să includă o componentă solidă de gestionare a crizelor, cu mecanisme și protocoale eficiente de alertă timpurie. Frontex, Europol și Eurojust ar trebui să colaboreze mai strâns cu țările partenere, pentru un schimb mai bun de informații, pentru analize ale riscurilor și amenințărilor și pentru date despre tendințele și rutele migrației.

Tot cu partenerii ar urma să fie dezvoltate centrele de coordonare ale Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), care să întărească schimbul de informații din zonele prefrontaliere și evaluarea riscurilor.

Sprijin european pentru frontierele externe

Responsabilitatea principală pentru protejarea frontierelor externe rămâne a statelor membre, dar Uniunea își va spori sprijinul pentru a descuraja viitoarele crize și pentru a le face față, conform aceleiași surse.

Comisia va lucra la un nou cadru european de răspuns în situații de urgență, care să asigure permanent securitatea frontierelor, mai ales atunci când deplasările în masă sunt orchestrate și folosite ca armă, așa cum a anunțat von der Leyen în discursul privind starea Uniunii.

Mandatul Frontex ar urma să fie consolidat printr-o propunere a Comisiei. Agenția ar primi un corp permanent întărit, capabil să trimită imediat personal și echipamente, un rol mai important în returnări, o cooperare mai strânsă cu țările partenere și o capacitate solidă de supraveghere a frontierelor externe și a zonelor prefrontaliere.

Statele membre ar beneficia de sprijin țintit pentru segmentele sensibile ale frontierelor externe, dar și, la cerere, de ajutor prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Supraveghere mai bună și alertă timpurie

Pentru a preveni crizele viitoare și a avea o imagine mai clară asupra situației din teren, planul propune ca Frontex să poată monitoriza platformele de socializare, atât pentru informare, cât și pentru sprijin operațional în gestionarea frontierelor externe.

Statele membre ar trebui, la rândul lor, să transmită la timp informațiile relevante către EUROSUR și să semnaleze imediat orice evoluție care afectează frontierele externe ale Uniunii.

Comisia vrea, de asemenea, reacții flexibile la noile tendințe ale migrației, la tiparele aflate în schimbare și la dezinformarea și informarea greșită care se propagă rapid, prin inițiativele de reacție rapidă ale Alianței mondiale (GARRI).

Planul prevede un cadru flexibil pentru folosirea completă a instrumentelor din Actul legislativ privind serviciile digitale în caz de criză sau incident, cu protocoale noi pentru o cooperare structurată și imediată cu platformele online foarte mari, cu motoarele de căutare și cu autoritățile naționale. Noi parteneriate digitale cu țările partenere ar urma să ajute la identificarea conținutului online care încurajează migrația ilegală și la contracararea lui.

Rețelele de trafic de migranți, în vizor

Potrivit Comisiei, lupta cu migrația ilegală trece prin destructurarea rețelelor care o organizează, fie că e vorba de introducerea ilegală de migranți, fie de traficul de persoane. Consiliului i se cere să adopte rapid regimul de sancțiuni propus, prin care UE ar putea bloca activele celor care introduc ilegal migranți și le-ar putea interzice călătoriile.

Parlamentul European ar trebui să ajungă urgent la o poziție de negociere asupra Directivei revizuite privind facilitarea, care actualizează cadrul european împotriva introducerii ilegale de migranți, urmată de negocieri interinstituționale rapide, iar colegiuitorii sunt chemați să accelereze negocierile privind noul mandat al Europol.

Planul prevede și o colaborare mai strânsă cu platformele online, inclusiv prin Forumul UE pentru internet, dar și cu instituțiile financiare și furnizorii de plăți digitale. Scopul este ca aceștia să poată detecta activitățile online de introducere ilegală de migranți și să ajute statele membre să identifice și să urmărească fluxurile financiare ilicite. Centrul european de combatere a introducerii ilegale de migranți, din cadrul Europol, urmează să fie întărit în continuare.

Returnări mai rapide

O gestionare eficientă a migrației presupune, arată comunicatul, un sistem european comun pentru returnări rapide, dar și țări partenere capabile să se ocupe singure de returnări. Comisia vrea o cooperare mai bună cu statele terțe în privința readmisiei, folosind toate pârghiile disponibile, inclusiv comerțul, cooperarea pentru dezvoltare și politica de vize. Frontex ar urma să aibă un rol mai important în returnarea cetățenilor din țări terțe care nu au drept de ședere în UE.

Statele membre trebuie să aplice noul Regulament privind returnarea și procedura de returnare la frontieră și să apeleze mai des la sprijinul pe care Frontex îl oferă deja pentru returnare, readmisie și reintegrare. Digitalizarea procedurilor ar urma să facă returnările mai eficiente și să reducă birocrația.

Următorii pași

Planul va fi prezentat statelor membre la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 1-2 octombrie 2026. „Abordarea provocărilor identificate necesită acțiuni comune din partea statelor membre, a agențiilor JAI și a Comisiei, iar acest plan în 5 puncte va fi realizat în mod coordonat de către toate statele membre”, se mai arată în comunicat.