Planul lui Nazare pentru România. Reducerea deficitului la 3% și aderarea la euro în 2035

Potrivit ministrului, adoptarea euro în următorul deceniu depinde de ritmul în care România scapă de procedura de deficit excesiv. Ieșirea din procedură ar trebui să aibă loc în 2030, pentru că, după acest moment, pregătirea aderării la moneda unică mai cere câțiva ani, a explicat Nazare.

Reducerea deficitului

Ministrul a insistat că efortul de consolidare nu vine la cererea Comisiei Europene, a agențiilor de rating sau a altor actori externi.

În opinia sa, miza e ambiția României de a-și întări economia și de a ocupa rolul regional despre care se discută de mulți ani, un rol care trebuie însă și asumat în practică. „Și asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior”, a spus Nazare.

Linii roșii dincolo de ciclul politic

Pentru acest lucru, a susținut ministrul, e nevoie de mai mult curaj, de mai mult consens și de acceptarea ideii că unele decizii de politică economică nu ar trebui să devină teren de conflict politic extrem.

Nazare a pledat pentru reguli care să rămână în vigoare indiferent cine guvernează: „Avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, a arătat Nazare.

Prețul unei proceduri prelungite

România se află, în viziunea lui Nazare, într-un punct decisiv pentru consolidarea finanțelor publice, iar pașii făcuți acum contează pentru etapa următoare.
Ministrul a estimat că țara va rămâne probabil 10 ani sub procedura de deficit excesiv și s-a întrebat retoric dacă nu cumva perioada s-ar putea prelungi până la 15 ani. „Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizați de faptul că am stat în această procedură?”, a adăugat el.

Nazare a atras atenția și asupra încrederii investitorilor, pe care România își dorește să-i atragă, dar care privesc cu rezerve o țară ce rămâne atât de mult timp în această procedură.

Euro, o ancoră mai puternică decât consolidarea

Ministrul a explicat de ce consideră aderarea la moneda unică un obiectiv mai valoros pentru țară decât simpla reducere a deficitului.

„Și de ce aderarea la euro este o țintă mult mai bună de țară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează și competitivitatea economiei. Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidarea, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creșterea economică”, a conchis Alexandru Nazare.

Citește și: Ce ar însemna pentru România aderarea la euro? 7 avantaje esențiale în 2026