Theresa Masy, șefa guvernului Marii Britanii, va fi suspusă unui vot de neîncredere de către propriii parlamentari conservatori, nemulțumiți de Acordul pentru ieșirea din UE pe care l-a negociat cu Bruxellesul.
Este vorba despre contestarea poziției Theresei May de șefă a Partidului Conservator, dar, având în vedere ca în Marea Britanie funcția de premier este deținută de liderul partidului majoritar, un vot impotriva lui May va duce la demisia acesteia din fruntea guvernului. Conservatorii ar avea la dispoziție 14 zile pentru numirea unui nou lider, implicit viitor premier. În caz contrar, regina va dizolva Parlamentul și se vor organiza alegeri anticipate.
Sfidarea Parlamentului
Un asemenea vor are loc în cadrul grupului parlamentar conservator, dacă 15% dintre deputați depun o scrisoare de neîncredere la adresa liderului partidului. Potrivit presei britanice, numărul necesar de 48 asemenea scrisori a fost atins, iar votul din Camera Comunelor va avea loc în această seară. Posibilii înlocuitori ai Theresei May în fruntea partidului și guvernului sunt Boris Johnson, fostul ministru de Externe și primar al Londrei, sau Sajid Javid, un conservator moderat, adept al unui Brexit ”ordonat”, cât mai apropiat de UE.
Decizia conservatorilor de a o supune pe șefa partidului unui asemenea vot vine după o săptămână extrem de agitată pe frontul Brexitului. Guvernul May a fost primul acuzat de ”sfidarea Parlamentului”, după ce May a refuzat să le prezinte deputaților avizul juridic complet dat pe Acordul pentru Brexit, a cărui negociere cu Bruxellesul a fost finalizată la sfârșitul lunii trecute. May l-a trimis in Parlament pe Procurorul General Geoffrey Cox pentru a prezenta doar un rezumat al acestui aviz, argumentând că documetul integral este clasificat. Urmarea a fost acuzarea guvernului de ”sfidare a Parlamentului”. Pe fondul acestei dispute, a fost amânat votul din Parlament pentru aprobarea Acordului, care ar fi trebuit să aibă loc marți, pe 11 decembrie.
În aceeași zi de marți, în presa britanică a apărut informația că deputații conservatori își vor supune liderul unui vot de neîncredere. Theresa May se afla atunci într-un rapid turneu diplomatic în Germania, Olanda și la sediul Comsiei Europene. Știa că nu poate aduna majoritatea necesară pentru aprobarea Acordului și încerca să mai obțină de la liderii UE concesii, însă fără succes. Miercuri, odată cu anunțul privind votul de neîncredere, May și-a anulat o vizită în Irlanda, la Dublin, legată de același subiect fierbinte al Brexitului.
O chestiune de suveranitate
Mărul discordiei, atât în cazul votului de neîncredere, cât și în cazul ”sfidării parlamentului”, ține de statutul Irlandei de Nord după intrarea în vigoare a Brexitului. Granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda va fi singura graniță terestră dintre Marea Britanie si UE și aici apare complicația instituirii punctelor de control, desființate prin acordul de pace din Vinerea Marii, semnat cu separatiștii nord-irlandezi, la Belfast, in 1998.
May a încercat să rezolve această problema printr-o clauză de salvagradare pentru Irlanda de Nord, care presupune ca această entitate a Regatului Unit să rămâna atât în uniunea vamală europeană, cât și în Regatul Unit, iar granița va rămâne deschisă ca și până acum. Este însă o soluție temporară și gandidata mai degrabă pentru a nu intra niciodată în vigoare, căci ar însemna, cel puțin pentru partidul unionist din Irlanda de Nord și pentru conservatorii radicali, o renunțare la suveranitate, prin instituirea unei granite între Marea Britanie și Irlanda de Nord. May a propus ca această clauză să fie aplicata întregului Regat Unit, pentru a nu se crea această dispută a suveranității, însă aceasta ar însemna ca Brexitul să fie unul de formă, căci Marea Britabie i Irlanda de Nord ar urma să se supună regulilor UE pe termen lung. Tot May a mai propus ca, dacă va fi cazul, această clauză de salvagardare să se aplice pe o durată limitată, idee refuzată de UE.
Trei scenarii pentru guvernul de la Londra
În acest cotext, o analiza publicată de Deutsche Bank estimează că sunt șanse mari ca Theresa May să fie îndepărtată de la guvernare în urma unui vot în cadrul partidului. În acest moment, există trei scenarii majore plecând de la variabilele votului din Parlament pentru Acordul cu UE.
Prima este aprobarea unei clauze de salvagardare strict pentru Irlanda de Nord, nu pentru întregul Regat Unit. Dacă va fi acceptată de cele 27 de state UE, această variantă poate obține sprijinul conservatorilor, nu însă și al unioniștilor nord-irlandezi, esențiali pentru menținerea majorității în Camera Comunelor. Votul Partidului Laburist nu este garantat pentru o asemenea variantă.
Al doilea scenariu este un compromis între Theresa May și opoziția laburistă printr-o modificare a declarației politice atașate Acordului cu UE. Aceasta declarație nu are putere juridică, însă pare a fi singura mnodalitate de a garanta o majoritate în vafoarea acordului de ”divorț” negociat cu UE.
Al treilea scenariu este ca Theresa May să amâne votul în Parlament până la termenul limită de 21 ianuarie, data stabilită cu UE pentru un vot final în Parlamentul britanic.
Cele trei scenarii pot duce la următoarele rezultate. Daca May reușește să încropească o majoritate transpartinică în Parlament, Acordul cu UE va trece și Marea Britanie va avea o așa-zisă ”ieșire ordonată” din UE, o variantă dorită de piețele financiare.
Dacă Acordul cu UE este respins, atunci ieșirea din UE va fi ”haotică”. Tot în aceasta situație, opoziția laburistă și unioniștii nord-irlandezi pot trânti guvernul, pentru a ajunge la alegeri anticipate. O altă variantă este cea a contestării Theresey May în cadrul propriului partid, urmând schimbarea premierului, alegeri anticipate sau continuarea actualei guvernări. Un ultim rezultat posibil ar fi organizarea unui nou referendum pentru Brexit. De altfel, Curtea Europeană de Justitie a decis ca Marea Britabie să poată anula Brexitul, fără a mai fi nevoie de un acord din partea celor 27 de state membre.
Mare parte din analizele presei internaționale arată că, în ciuda revoltei din Partidul Conservator, May are șanse mari să rămână la conducerea guvernului și să treaca prin Parlament un Acord pentru Brexit care să mențină țara cât mai aproape de UE, pentru a aduna cât mai multe voturi de la opoziția laburistă.
Theresa May rămâne cel mai popular politician din Marea Britaie, cu o rată de 35%, în ciuda eșecurilor succesive din negoicierile cu UE. Este urmată de opozantul său din partid Boris Johnson, cu 32%, adeptul unui Brexit dur, ”haotic”. Însă Johnosn este perceput de electorat și de colegii din partid ca un personaj excentric. Liderul laburist Jeremy Corbyn are o rată a popularității de 29%.
Perspective economice sumbre
Un raport al Băncii Angliei sugerează că un Brexit dur, dori de rivalii din partid ai Theresei May, ar fi extrem de dăunător pentru economia britanică. Este scenariul în care traficul de mărfuri ar fi blocat la granița UE, în lipsa unui acord aprobat în Parlament. PIB-ul ar scădea cu 8%, șomajul ar urca la 7,5% și inflația la 6,5%. Piața imobiliară ar scădea cu 30%, iar lira sterlină s-ar devaloriza cu circa 25%. Un al doilea scenariu, socotit unul ”gri”, este cel în care mărfurile ar putea circula, însă cu taxe vamale. PIB-ul britanic ar scădea cu 3%, șomajul ar urca la 5,75%, inflația la 4,25%, iar lira ar pierde 15%. Scenariul în care Marea Britanie va menține relații apropiate cu UE, fără control la frontiere și fără taxe vamale, este cel mai putin dăunător economiei. Însă în acest caz Marea Britanie nu ar face decât să se supună ca și până acum regulilor UE, dar fără capacitatea de a le mai influența și negocia în Parlamentul European, Consiliu sau Comisie.
Consecințele acestui din urmă scenariu, alături de chestiunea nord-irlandeză, par să fi fost motivul pentru care May a refuzat prezentarea avizului juridic confindențial legat de Brexit. Este vorba despre faptul că a doua economie din Europa și a cincea economie mondială nu-și va putea menține aceste poziții decât rămânând membră UE sau acceptând un statut de ”vasalitate”.
Si asa pleaca firmele straine pe rupte din Londra din cauza de Brexit,le mai trebuie si granita UE in Ulster si incepe din nou razboiul intern cu IRA!