Doctrina Monroe, corolarul Putin și firimiturile de la masa împărțelii

În 2002, John Bolton era membru al delegației amereicane care negocia cu regimul din Coreea de Nord, de unde urma să fie exclus în urma unor comentarii dure legate de conducerea de la Phenian. În același an, președintele George W. Bush a vorbit pentru prima data despre ”Axa Răului” – Iran, Irak și Coreea de Nord. După un an avea să vină invazia americană în Irak. Bolton a mai fost consilier pentru securitate internațională al președintelui Bush, a fost subsecretar de Stat pentru controlul armamentului și a susținut retragerea SUA din Tratatul ABM.

Acum, John Bolton este consilier pentru securitate națională al SUA în administrația Donald Trump. Într-un mod socotit comic nu de puține publicații americane, John Bolton a lansat conceptul de ”Troica Tiraniei” – Venezuela, Cuba și Nigaragua, regimuri conduse de niște ”lachei socialiști”. Prima pe lista lui Bolton este Venezuela. În timpul loviturii de stat eșuate de la Caracas, pe 30 aprilie, Bolton a fost cel mai violent în apelurile către armata venezueleană și populația pe care o chema în stradă. Tot Bolton este cel care a readus în discuție Doctrina Monroe, lansată la începtul secolului 19, cea potrivit căreia nicio putere străină nu are dreptul să intervină în emisfera vestică împotriva intereselor SUA. ”Doctrina Monroe există în continuare.Este emisfera noastră”, a spus Bolton într-un interviu publicat de New Yorker, pe 6 mai. ”Asta nu presupune forță militară. Ăsta este Corolarul Roosevelt. Deocamdată nu l-am invocat”, a spus Bolton, cu referire la politica președintelui Theodore Roosevelt după războiul civil din Venezuela, din 1902-1903, când Marea Britanie și Germania au început să facă presiuni asupra Venezuelei pentru plata unor reparații. Doctrina Monroe împiedica amestecul puterilor europene în emisfera vestică, iar ”Corolarul Roosevelt” urma să fie folosit pentru a justifica intervențiile SUA în întreaga emisferă.

”Doctrina Monroe” a Rusiei

Trecând în cealaltă parte a lumii, Rusia și-a dezvoltat și ea o ”Doctrină Monroe”, lansând conceptul de ”vecinătate apropiată”, care făcea referire inițial la cele 14 republici ex-sovietice devenite independente după dispariția URSS. Moscova era interesată de soarta arsenalului nuclear rămas în Ucraina, de zecile de milioane de ruși care trăiau în aceste state, de menținerea influenței din perioada sovietică. Anexarea Crimeii, în 2014, și războiul care continuă în estul Ucrainei au venit să adauge și un ”Corolar Putin” la teoria vecinătății apropiate. Așa cum SUA acuză regimul din Venezuela că este un ”lacheu al socialismului”, susținut fiind de Rusia și China, la fel Rusia acuză regimul de la Kiev susținut de Vest că este unul care favorizează ”fascismul”. În fapt, Rusia și SUA promovează o politică imperialistă.

Întâlnirea SUA-Rusia de la Soci, ”un pas în direcția cea bună”

Când exponenții de prim rang ai unor puteri ce promovează o asemenea politică se întâlnesc pentru negocieri, asta nu poate decât să creeze îngrijorări statelor care sunt prinse la mijloc. În urmă cu o săptămână, secretarul de Stat Mike Pompeo și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au întâlnit la Helsinki, în marja unei reuniuni a Consiliului Arctic. Mike Pompeo urma să facă o vizită la Moscova, pe care însă a anulat-o pentru a discuta despre problema iraniană, pe 13 mai, cu miniștrii de Externe ai puterilor europene. Pe 14 mai, Pompeo s-a deplasat la Soci pentru o întâlnire cu Lavrov și președintele Vladimir Putin. Agenda discuțiilor a cuprins Venezuela, Iranul și Ucraina.

După întâlnirea de la Soci, Putin a declarat că el crede că președintele ”Trump este într-o dispoziție care poate reface legăturile cu Rusia”. Putin a mai spus că dorința lui este de a ”reface total” legăturile Rusia-SUA. Cu câteva zile înainte, Putin a avut o convorbire telefonică cu Doald Trump și a declarat, tot la Soci, că ”am avut impresia că președintele este înclinat să refacă relațiile ruso-americane și să rezolvam probleme în care avem interese reciproce”.

Secretarul de Stat Pompeo a continuat pe aceeași linie. ”Președintele Trump a arătat limpede că se așteaptă să avem o relație mai bună. Asta ar fi bine pentru popoarele noastre. Cred că discuțiile de azi (14 mai) au fost un pas bun în această direcție”.

Ucraina, prețul corect pentru Venezuela

Cum pot fi interpretate aceste declarații pornind de la reafirmarea Doctrinei Monroe și a ”vecinătății apropiate”? Desigur, ca un pas mare spre o înțelegere de pe poziții de egalitate și reciprocitate în Venezuela și Ucraina, pe modelul acordului dintre John Kennedy și Nikita Hrusciov care a pus capat crizei rachetelor din Cuba. Putin a menționat în discuția sa telefonică cu Trump că Ucraina trebuie să aplice acordul Minsk 2 înainte de orice concesie a Moscovei, iar asta ar însemna reducerea suveranității Ucrainei. Apoi, retragerea sprijinului rus pentru regimul din Venezuela ar trebui să vină la pachet cu retragerea sprijinului militar american pentru Ucraina.

Până acum, negocierile SUA-Rusia cu privire la Venezuela nu au dus la vreun acord. Ba chiar Rusia a plusat și a trimis tehnică militară la Caracas, după prima semenea întâlnire cu oficialii SUA. Potrivit relatărilor presei americane, tot Rusia a fost elementul decisiv pentru înfrângerea tentativei de lovitură de stat din Venezuela, pe 30 aprilie – Moscova a fost cea care i-ar fi interzis președintelui Maduro să părăsească țara cu un avion deja pregătit. Asta însă nu înseamnă că Rusia nu va lăsa din mână regimul Maduro. Înseamnă doar că o va face pentru prețul corect, care nu poate fi decât recunoașterea sferei de influență ruse în emisfera estică, după cum Moscova va recunoaște Doctrina Monroe.

Orientul Mijlociu, o posibilă monedă de schimb

Iar în această mare tranzacție poate intra și Iranul. Același John Bolton tună și fulgeră, împreună cu președintele Trump împotriva unui Iran care a facut progrese nesperate în urma semnării acordului nuclear din 2015 cu SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China. Președintele Trump a retras însă SUA din acord, a impus sancțiuni economice Iranului, interzice aliaților să mai cumpere petrol și gaze din Iran, susține ideea unui ”NATO sunnit” condus de Arabia Saudită și sprijinit de Israel, împotriva puterii șiite iraniene. SUA au trimis in Golf grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln. Ba chiar presa americană relata că adminisrația este gata să trimită 120.000 de militari. Mai mult ca în cazul Irakului, în 2003, puterile europene, chiar și Marea Britanie, sunt împotriva unei intervenții militare americane împotriva Iranului și încearcă să ocolească, fără succes, sancțiunile economice impuse de SUA Teheranului.

Rusia, care este implicată alături de Iran în intervenția din Siria și restabilirea autorității regimului al-Assad, a avut un mesaj similar celui legat de Venezuela. La Soci, ministrul de Externe Lavrov a declarat că spera că ”rațiunea va învinge în cele din urmă” și că SUA nu vor interveni militar împotriva Iranului. Din nou, ca și în cazul Venezuelei, asta nu înseamnă că Moscova nu va face un pas în spate. Din nou, pentru un preț corect.

Alunecosul Viktor Orban și firmiturile de la masa celor mari

Este limpede că acest preț corect este reprezentat de Ucraina și influența rusă aici, de menținerea țării în afara NATO, de suspendarea sprijinului militar vestic. Dar, dacă această politică tranzacționalistă a sferelor de influență va începe cu adevărat, ne putem întreba la ce viitoare monede de schimb trebuie să ne așteptăm. În acest context, primirea călduroasă de care a avut parte premierul Viktor Orban în SUA, pe 13 mai, ar trebui să ridice alte întrebări. Viktor Orban a fost unul ditre cei mai problematici aliați ai NATO în ultimii ani, a dezvoltat relații apropiate cu Rusia, s-a lansat într-o dispută pe față cu UE (o dispută benefică pentru SUA, deloc interesate de apariția unei Europe unite dominată de Germania) si a fost printre puținii care l-au susținut pe Donald Trump încă înainte de a fi ales președinte. Printr-o politică criticată în cancelariile liberale din Vest, Orban s-a plasat într-o poziție bună pentru a culege firimiturile de la masa marilor înțelegeri ruso-americane care ar putea urma.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.