O asociație înființată de Liviu Dragnea la sfârșitul anilor ‘90 a fost punctul de pornire al unei afaceri cu terenuri de vânătoare întinse pe zeci de mii hectare în două județe.
După aproape 20 de ani, timp în care tranzacțiile cu terenuri au fost derulate de interpușii șefului PSD, fiul acestuia, Valentin, a devenit unul dintre principalii beneficiari. RISE Project a documentat întreaga operațiune, de la semnătura inițială a lui Dragnea până la apariția fiului în afacere.
Prietenii lui Liviu Dragnea au cumpărat o pădure de 260 de hectare în Teleorman. Apoi, pădurea a fost transformată în complex privat de vânătoare și, până anul trecut, a fost în proprietatea firmei lui Valentin Dragnea. S-a întors înapoi la apropiații tatălui.
Când nu conduce țara, președintele PSD se relaxează aici, împușcând animale, umăr la umăr cu acoliții săi politici. Apropiații lui Dragnea gestionează acum fonduri de vânătătoare de zeci de mii de hectare în două județe.
Povestea vânătorului Liviu Dragnea începe în urmă cu peste două decenii. În 1996, actualul șef al PSD se lansa în politică și obținea funcția de consilier local la Turnu Măgurele din partea Partidului Democrat. La câteva luni distanță, proaspătul politician era numit prefect al județului Teleorman. În același an a devenit și vânător cu acte-n regulă. A primit legitimație de la Asociația Vânătorilor și Pescarilor Teleorman.
Doi ani mai târziu, în 1998, Dragnea s-a dus la Tribunalul Teleorman, cu pașaportul diplomatic deținut în calitate de prefect al județului și cu 5 milioane de lei (500 RON) a înființat Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris (AVPS Turris). Sediul s-a aflat chiar în incinta hotelului Turris, hotel privatizat și preluat ulterior de soția lui, Bombonica Dragnea (Prodana). Potrivit documentelor, sediul asociației era subînchiriat de la firma Dacorom SRL, înființată chiar de Dragnea la începutul anilor ‘90.
Cei 21 de vânători și pescari fondatori ai AVPS Turris au ținut prima ședință la sediul primăriei Turnu Măgurele. Printre ei s-a numărat și Nicolae Mohanu, primarul localității Turnu Măgurele, ulterior senator PSD, dar și șefi din Romsilva, agenția națională a pădurilor.
În septembrie 2004, după ce a devenit pentru a doua oară președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea a predat asociația de vânătoare prietenilor din tinerețe. Unul dintre ei este Petre Pitiș, prieten vechi de familie al lui Liviu Dragnea. S-au cunoscut la mijlocul anilor ‘90, când șeful PSD își începea ascensiunea politică. Pitiș a devenit președintele asociației, iar numărul doi în organigramă i-a revenit lui Marian Fișcuci, fost coleg de liceu cu Dragnea.
În 2005, vânătorii de la Turris s-au mutat cu armele și echipamentele într-un nou sediu pe strada Chimiei din Turnu Măgurele.
Aici se afla sediul Tel Drum SA. Firma a fost înființată în 1998 de Consiliului Județean Teleorman. În 2002, a fost privatizată de Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean. Privatizarea a fost adjudecată în favoarea lui Marian Fișcuci, la acel moment, vicepreședinte PSD Teleorman. Același Marian Fișcuci căruia i-a predat și conducerea asociației de vânătoare doi ani mai târziu.
În 2005, au mai intrat în Tel Drum încă trei personaje cheie: Liviu Dobrescu – un alt coleg de facultate al lui Liviu Dragnea, Petre Pitiș, pe care îl regăsim și în asociația de vânătoare, dar și Mugurel Gheorghiaș – omul din Brazilia (mai multe detalii AICI).
Oficial, aceștia dețin majoritatea acțiunilor companiei și azi.
Binomul Turris-Danubius
În 2010, Petre Rădan a înființat într-un sediu al Tel Drum, la care lucra, Asociația Proprietarilor de Terenuri Danubius. Adică, un aspirator de terenuri pentru asociația de vânătoare înființată de Liviu Dragnea. Pe atunci, Rădan și Dragnea erau rude prin alianță: soția sa și Bombonica Dragnea, fosta nevastă a liderului PSD, sunt verișoare.
Danubius 2010 a strâns 31 de membri fondatori, dintre care 10 primari PSD din județ.
În 2011, Asociația de proprietari Danubius a dat dreptul AVPS Turris să vâneze în cele 12 fonduri de vânătoare din județ pentru care primise putere de decizie. Fondurile sunt și cele mai bogate în vânat din întreg județul, ceea ce le-a transformat în favoritele grupării Dragnea. RISE Project a obținut aceste fotografii care îl arată pe șeful PSD la vânătoare exact pe unul dintre aceste domenii.
Mecanismul
Danubius a fost înființată în 2010, pentru că în același an expirau vechile contracte de gestionare a fondurilor de vânătoare. Devenea aplicabilă legea vânătorii din 2006. Specialiștii au categorisit inițiativa din 2006 drept o privatizare mascată a fondurilor de vânătoare, deoarece a permis asociațiilor de proprietari care dețineau terenuri să decidă ce asociații de vânătoare vor primi dreptul de a vâna. Condiția era, ca prin acte originale să demonstreze că au mai mult de 51% din suprafețele fondurilor de vânătoare. Așa au apărut conflictele și dosarele penale.
Procedurile au fost simplificate și mai mult în 2010 de Laszlo Borbely, fostul ministru al Mediului, printr-un ordin: primăriile au putut să întocmească singure, în numele asociațiilor, liste cu proprietari și suprafețe. În multe cazuri, primarii au făcut tabele pe genunchi – fie în baza registrelor agricole, fie în baza unor semnături false, acolo unde anumite Asociații de Proprietari au avut nevoie de suprafețe mai mari, ca să justifice acapararea fondurilor de vânătoare. Limitele domeniilor de vânătoare fuseseră deja trasate înainte de ‘89 și modificate în 2000.
Concret, Asociația de Proprietari Danubius 2010 a obținut cu ajutorul a 10 primari PSD- membri și ei în asociație, liste cu numele a circa 12.000 de presupuși proprietari din județ. Teoretic, toți au fost de acord să pună la bătaie terenurile pe care le dețineau. Unul dintre cei 10 primari a fost și Nicolae Mohanu. La acel moment, acesta era edilul orașului Turnu Măgurele din partea PSD. Mohanu este și unul dintre membri fondatori ai asociației de proprietari Danubius dar și al celei de vânătoare, Turris.
Contactat de reporterii RISE Project, Nicolae Mohanu a zis că mergea cam de două ori pe an la vânătorile organizate de acesta. Legat de asociația de proprietari Danubius, a spus că scopul asociației era “de întreținere a unor fonduri de vânătoare. Nimic altceva”. Când i-am amintit că Danubius a numit de fapt și gestionarul fondurilor, Mohanu și-a nuanțat declarația “ nu îmi mai aduc aminte. E de mult. Sunt ani de zile. Cred că zece ani.”
Emil Zlate, fost președinte al Asociației de Vânători Teleorman, a luptat din greu împotriva înstrăinării fondurilor de vânătoare din județ. Asociația pe care a condus-o după revoluție, a pierdut în 2011 cele mai bune domenii de vânătoare. Toate au ajuns să fie utilizate de asociațcia de vânătoare înființată de Liviu Dragnea.
Emil Zlate a încercat să dovedească că listele și actele asociației de proprietari Danubius 2010 nu sunt în regulă, fiindcă asociația ar fi fost înființată în baza unor falsuri. “Am scris eu aici. Croitoru Emil are în titlul de proprietate 2,2 ha. Vedeţi? Ia uitaţi cât e trecut în listă: 14,1. Da?“, ne arată Zlate în documente.
Ce vrea să spună vânătorul este că primarii împreună cu noile asociații de proprietari au trecut în dreptul anumitor persoane terenuri mai mari decît aveau în realitate, cu scopul de a spori suprafețele de pășune și pădure, de care aveau nevoie pentru a controla domeniile de vânătoare.
Falsul „dintre Olturi”
Aceasta a fost și soarta proprietăților din localitatea Slobozia-Mândra, situată la o oră distanță de Alexandria. Aici, 700 de proprietari de terenuri au fost racolați în asociația Danubius. Fondul vânat de asociație era “Între Olturi”, unul dintre cele mai bine populate domenii din județ. Danubius a și decis ca de gestionarea acestui fond să se ocupe asociația Turris, înființată de Liviu Dragnea. De operațiune s-a ocupat Vasile Filip, pe atunci consilier juridic la primărie.
“Noi n-am știut atunci pentru ce e chestia asta. Ni se spunea să fie în folosul comunității, când, de fapt, era în folosul lui Dragnea“, își amintește astăzi curajos Filip.
Zice că a primit de la primar listele de proprietari completate cu numele și suprafețele, trebuia doar să meargă la vreo 300 de cetățeni și să-i roage să semneze, c-o să fie mai bine pentru vânat și pentru toată lumea. A reușit să completeze cam două treimi din liste: “pentru cei care n-au semnat, au făcut ei semnăturile. Le-au falsificat!“, adaugă Filip.
Cel puțin unuia dintre proprietari, cei de la primărie i-au dublat terenul și l-au inclus în fondul de vânătoare “Între Olturi“, în care vânează acum Liviu Dragnea.
Acesta este și cazul localnicului Petculescu Pandele. Potrivit unor verificări făcute de prefectură în zonă, la cererea lui Emil Zlate, omul a fost trecut pe listă cu 41 de hectare de teren, deși în realitatea avea doar 24 de hectare.
Poliția și Prefectura au descoperit falsurile din acte, însă procurorii au clasat dosarele.
În 2015, asociația Turris s-a spart în patru. Toate sunt conectate la Dragnea și au dreptul să vâneze până în 2021 pe suprafața a 7 fonduri de vânătoare în județul Teleorman, dar și pe unul din Olt- județul vecin condus de unul dintre secunzii săi de la PSD, Paul Stănescu.
În total, cele opt fonduri au 79.500 de ha. Pentru ele apropiații săi plătesc aproape 23.000 de euro anual. Contractele expiră în 2021.
După pleiada de operațiuni făcute prin asociații de vânătoare și de proprietari, Dragnea și interpușii săi au trecut la alt nivel, afaceri pe firme private.
Pădurea şi banii
Fondul de Vânătoare Beciu, cu o suprafață de peste 5000 de ha, este unul dintre cele intrate în gestiunea asociației de vânătoare Turris, cu ajutorul Danubius 2010. Aici este și pădurea de 260 de ha cumpărată de Petre Pitiș- prietenul și omul bun la toate al lui Dragnea – prin firma Gransiloz SRL.
Alexandru Bogdan Marinescu, unul dintre vânzători, ne-a spus că inițial, Romsilva (regia de stat) a vrut să o cumpere, dar s-a răzgândit. Așa că, au dat anunț în ziarele locale și au fost contactați de doi intermediari. Marinescu nu și-a mai adus aminte cine erau, dar a aflat mai târziu că beneficiarul final era Liviu Dragnea.
Tranzacția a avut loc în 2011, iar GRANSILOZ SRL a achitat 390.000 de EURO, în două tranșe egale. Câțiva ani mai târziu, fiului lui Dragnea a devenit asociat majoritar al Gransiloz prin intermediul unei alte firme.
În 2012 Ministerul Mediului a autorizat Complexul de Vânătoare Zorile în pădurea Gransiloz. Cu alte cuvinte, a aprobat înființarea unei crescătorii de porci mistreți, căprioare, mufloni, cerbi lopătari pentru fondul de vânătoare Beciu. Un an mai târziu, întreaga pădure a fost împrejmuită de un gard electrificat și populată cu animale sălbatice.
La sfârșitul anului 2016 a avut loc ultima tranzacție cu pădurea de la marginea satului Plopii Slăvitești. Ștefan Valentin Dragnea a transferat-o către TEL DRUM SA, compania prietenilor tatălui său, în contul unei datorii de 700.000 de euro.
Firmele şi oamenii
GRANSILOZ SRL, firma care a cumpărat inițial pădurea i-a avut ca asociați pe Petre Pitiș și pe șoferul acestuia, Daniel Barac (decedat). Tot ei au înființat și Zooveg 2010 SRL care a devenit acționar unic al GRANSILOZ SRL în 2015.
Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD a preluat controlul GRANSILOZ SRL tot în 2015 când a devenit acționar majoritar al Zooveg 2010. Așa a ajuns și proprietar al pădurii.
Parteneri în acestă afacere i-au fost Ilie Liviu Dragne, un apropiat al familiei, dar și Gabriel Putineanu. Fratele celui din urmă a fost cununat de Dragnea. Toți au afaceri cu Tel Drum.
TEL DRUM SA deține azi Complexul de Vânătoare Zorile pe care l-a cumpărat de la firma Gransiloz
a fost înființată în 1998 de Consiliului Județean Teleorman și privatizată în 2002 sub conducerea Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului județean.
Marian Fișcuci, vicepreședinte PSD Teleorman și fost coleg de școală cu Dragnea a preluat-o inițial.
Mugurel Gheorghiaș – omul din Brazilia al lui Liviu Dragnea, Liviu Dobrescu – fost coleg de facultate cu Dragnea, respectiv Petre Pitiș au devenit acționarii companiei în 2005. În acte, sunt acționari și astăzi.
Tel Drum a monopolizat contracte publice de sute de milioane de euro din Teleorman și alte județe.
Vânzătoare
Cele aproape 260 de ha din pădurea de la Plopii Slăvitești au fost încercuite pe o distanță de 16 km cu gard electrificat. Bărbatul care ne-a fost ghid cunoștea bine locul. A spus că țarcul de vânătoare a fost împărțit în patru zone: una pentru cerbi lopătari, una pentru mistreții care se vânează, una pentru scroafe fătătoare și una pentru căprior, iepure și fazan. Animalele primesc mâncare de două ori pe zi și apă proaspătă din Olt. Sătenii ne-au relatat că în 2013, utilajele firmei TEL DRUM au venit aici și au făcut loc apei să treacă prin pădurea lui Dragnea ca să ajungă la animale.
Un alt localnic ne-a spus că a văzut la vânătoare mai multe VIP-uri, în special lideri PSD. Am vorbit cu mai mulți politicieni. Singurul care a confirmat că a fost la vânătoare cu Dragnea este Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea.
Legenda locului
La marginea pădurii în care Dragnea vânează, se află o mănăstire din secolul XVII. La începutul anilor 2000, trei călugări au găsit mănăstirea părăsită și s-au instalat aici. Clădirea era în paragină și zidurile scrijelite cu numele celor care au vizitat-o.
Ne-au spus că bisericuța a fost ridicată inițial de doamna Stanca, nevasta lui Mihai Viteazu, după ce a scăpat din calea turcilor. Lăcașul de cult a fost înscris în lista monumentelor istorice. Călugării au chemat niște arheologi în urmă cu câțiva ani care au descoperit resturile oaselor lui Mihai Viteazu îngropate lângă mănăstire.
Ani de zile Teoctist, preotul stareț, a încercat să recupereze pământul deținut în trecut de mănăstire: “comisia județeană (n.r. de fond funciar) nu mi-a spus vreo doi ani de zile nimic, deși am depus actele în termen. Absolut nimic. El era la județ atunci. Oricum el nu a fost niciodată subalternul nimănui! Nu era nimeni mai mare ca el.” spune Teoctist, referindu-se la Liviu Dragnea.
Teoctist a mai încercat să recupereze pământul vorbind cu proprietarii, dar a aflat că nu are cum: “eu m-am dus să mă interesez de pământ pentru mănăstire, să vorbesc cu oamenii care au pământ să vedem cu care dăm la pace. Am aflat că toți sunt morți, copiii lor sunt la București și în străinătate unii, nu ai cu cine vorbi. Ca să aflu, mai târziu, că el a făcut acte cu morții și acolo pământul îi aparține”.
Preoții nu au reușit să recupereze pământul, în schimb Dragnea vânează în voie pe el. Mai spun că, în urmă cu câțiva ani, obosit să mai pândească prada și să alerge după ea, Dragnea se urca pe streașina bisericii de unde ochea fără probleme vânatul când ieșea din codru.
Reacţii
Liviu Dragnea nu a răspuns întrebărilor.
Valentin Ștefan Dragnea, fiul acestuia, Petre Rădan și Marian Fișcuci nu au putut fi contactați.
Petre Pitiș, cel care a jucat un rol important în preluarea fondurilor de vânătoare, ne-a spus direct, înainte să apucăm să îi adresăm vreo întrebare: “Am văzut! Scrieți numai prostii. Am vorbit cu avocații și o să vă dau în judecată” . Întrebat de preluarea asociației Turris de la Liviu Dragnea, a avut următoarea reacție: “Dumneavoastră știți ce înseamnă asociația vânătorilor și pescarilor? Știți ce înseamnă o asociație? Hai, scrieți ce vreți“.
Florea Trifu – se ocupă și s-a ocupat și în trecut de coordonarea Complexului de Vânătoare Zorile, a spus că nu știe a cui era firma Gransiloz, deși lucrase pentru ea.
Sursa: riseproject.ro
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.