Referendumul constituţional din Republica Moldova va fi invalidat. Doar 28,72% dintre alegători s-au prezentat la urne. Prezenţa minimă trebuie să fie de o treime. Proiectul Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinau a rămas la mila diasporei şi a diferenţei de fus orar, pentru că rezultatele din străinătate nu au fost luate încă în calcul. Absenteismul face ca preşedintele Republicii Moldova să fie ales pe mai departe de parlament, ca în timpul regimului comunist.
„Este un eşec de calcul-tot oraşul, toată ţara a fost împânzită cu imaginile liderilor AIE. Ce a fost asta? Este referendum, nu alegeri prezidenţiale”, comentează analistul politic Anatol Ţăranu, citat de Jurnal de Chişinău.. „Sunt nişte rezultate dezgustător de şocante, pentru ca s-a aşteptat o prezenţă ridicată la vot, luând în considerare că este un eveniment fără precedent în Republica Moldova”, spune şi analistul Viorel Cibotaru.
Până la ora 19.00 au votat 24,03% dintre cetăţenii moldoveni, fără a ţine cont de cei din diaspora. Este un procent inferior celui înregistrat la ultimele alegeri, din iulie 2009 la ora 15.00. Capitala Chişinău se afla sub această rata de participare. În Chişinău, majoritatea covârşitoare a votat pentru alegerea preşedintelui prin vot direct. Este vorba de 89,2% de voturi pentru şi 10,8% de voturi contra.
Alegerea preşedintelui prin vot direct poate scoate Moldova din actualul blocaj constituţional, consideră liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Doi dintre aceştia, premierul Vlad Filat şi fostul comunist Marian Lupu, sunt şi principalii favoriţi ai alegerilor prezidenţiale. Rezultatul referendumului contrazice însă optimismul premierului, care declara duminică că în noiembrie vor fi organizate alegeri prezidenţiale.
Într-un interviu recent acordat unui site de ştiri moldovean, unul dintre liderii Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a declarat că lupta internă pentru putere sporeşte posibilitatea revenirii comuniştilor la putere.
Înfrângerea AIE la referendum a fost prevăzută de liderul comunist Vladimir Voronin. El s-a declarat pregătit să voteze pentru reducerea majorităţii necesare pentru alegerea preşedintelui în parlament până la 52 de voturi, faţă de 61 în acest moment. În actual;ul parlament, forţele proccidentale au 53 de deputaţi. „Suntem gata să votăm modificarea art. 78 din Constituție în Parlament, dar președintele oricum să fie ales de legislativ. Așa cum ne-a permis și Curtea Constituțională. În rest, pentru alegerea directă a preşedintelui țării, noi la așa variant nu mergem”, a mai declarat Voronin.
Spaima lui Voronin: referendum pentru NATO şi unire
Comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, singurul ales de către parlament în istoria independenta a Moldovei, au boicotat referendumul. „Dacă veţi ieşi la referendum şi reforma va avea loc, atunci vom avea în primul rând un referendum pentru ieşirea din CSI, apoi unul pentru unirea cu ţara mumă – România şi încă un referendum de aderare la NATO şi alte prostii care nu vor lăsa nimic din ţara lui Ştefan cel Mare şi Bogdan Întemeietorul, din statul constituit în 1940 şi republica independentă pe care o construim de 20 de ani”, a spus Voronin, citat de agenţia procomunistă Omega.
E vina comuniştilor
Premierul Vlad Filat consideră că eşecul referendumului este urmarea boicotului impus de comunisti şi a lipsei unui mesaj coerent al coaliţiei de guvernare. „În urma rezultatului Referendumului vom trage concluziile şi ne vom stabili acţiunile pe viitor. Soluţiile nu trebuie să fie căutate, ele reies din lege. Urmează să fie dizolvat Parlamentul şi să aibă loc alegerile anticipate”, a declarat premierul pentru Jurnal TV. Dumitru Diacov, presedintele de onoare al Partidului Democrat a declarat că doreşte ca AIE să existe în continuare.
Atac informatic la Comisia electorală
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a luat în calcul un posibil atac informatic, după ce site-ul său prezenta că există şase milioane de alegători moldoveni, în condiţiile în care numărul acestora este de 2,6 milioane, fără a socoti diaspora. Totodată, sistemul electronic de numărare a voturilor nu a funcţionat.
Iurie Roşca, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, un fost aliat al comuniştilor, acum lipsit de capital electoral are propria teorie cu privire la incidentul informatic de la CEC. „Situaţia de la CEC îmi aduce aminte de alegerile primarului general al capitalei din anul 1999 şi anul 2003, când atunci când nu se ajungeau voturi se deconecta lumina şi se oprea sistemul de calculatoare, după care Urechean obţinea numărul necesar de voturi pentru a-şi menţine funcţia de primar general al capitalei”, a explicat Iurie Roşca. citat de agenţia Omega.
Incidente la secţiile de votare
La deschiderea secţiilor de votare de la Moscova, mai mulţi poliţişti ruşi se aflau în apropierea acesteia, notează cu „îngrijorare deosebită” un raport al AIE, citat de Ştirea Zilei. Acelaşi fapt a fost constatat şi la secţiile de votare din Atena şi Madrid. Experţi moldoveni sugerează însă că prezenţa forţelor de ordine a fost solicitată de reprezentanţii birourilor de votare. În Italia, în majoritatea secţiilor de votare, în loc de urne de vot transparente au fost folosite cutii de carton, mai notează Ştirea Zilei.
În Transnistria, separatiştii au blocat accesul alegătorilor la secţia de votare din Corjova, localitatea natală a lui Vladimir Voronin. Aceştia au putut vota însă în Cocieri. Probleme s-au înregistrat şi în cazul alegătorilor din Tighina.
