Sâmbătă debutează la Cividale del Friuli, în provincia Udine, cea de a 20-a ediţie a „Mittelfest”, festival de teatru, muzică, dans, poezie, arte vizuale şi marionete al ţărilor din Europa Centrală.
Desfăşurată în minunata panoramă a acestei localităţi de la poalele Alpilor, inclusă recent în Patrimoniul UNESCO, manifestarea este pusă sub semnul celebrării celor două decenii de existenţă, decenii care au adus schimbări majore pe o bună parte a vechiului continent. Tema aleasă la această ediţie, „Naţiuni şi identitate”, prevede, pe lângă evenimentele artistice, întâlniri cu experţi în geopolitică, cum ar fi Edward Luttwak, Lucio Caracciolo, John Hulsman, Michael Stuermer, Pino Scaccia. Obiectivul este sublinierea vulnerabilităţii, afirmării sau negării conceptului de identitate culturală.
Trei arte constituie filonul major al festivalului: teatrul, muzica şi dansul. În cadrul fiecăreia dintre ele sunt programate spectacole renumite, dar şi premiere naţionale sau absolute.
Păcatele zilelor noastre

Maria Paiato şi Paolo Pierobon în Modestia
Secţiunea „Teatru” va fi inaugurată sâmbătă cu spectacolul „La Modestia”, regizat de Luca Ronconi, pe textul lui Rafael Spregelburd, figură relevantă a scenei argentiniene contemporane, montare prezentată şi la Festivalul „I Due Mondi” de la Spoleto. În proiectul său, „Eptalogia lui Hieronymus Bosch”, Spregelburd rescrie, în şapte opere scurte, şapte păcate capitale din opera pictorului flamand. Cu „Modestia”, Luca Ronconi pune în scenă una dintre cele mai ambiţioase şi rafinate scrieri ale „Eptologiei”. Patru interpreţi de excepţie ai teatrului italian, Francesca Ciocchetti, Maria Paiato, Paolo Pierobon şi Fausto Russo Alesi, traversează multiple schimbări de rol şi de personaje, alternând între diferite situaţii scenice evocate de text. Plasată în locuri şi timpuri diferite, creaţia lui Luca Ronconi vorbeşte despre dezrădăcinare, cu consecinţele ei logistice şi identitare.
Tema reapare în trei monologuri dramatice susţinute de Isabella Ragonese, Monika Wachowicz şi Daniela Giovanetti. Prima evoluează în „Lady Gray” (premieră naţională), tânăra eroină portretizată de dramaturgul american Will Eno (cunoscut deja pubicului fidel al festivalului după succesul cu „Thom Pain” din ediţia trecută). Textul i-a adus autorului „Premiul Pulitzer”.
Aceeaşi nelinişte existenţială străbate şi „Ophelia”, pe un scenario semnat de Marcin Herich, spectacol al teatrului polonez „A Part”. Daniela Giovanetti, în spectacolul de la „Das Kammerspiel”, încarnează supravieţuitoarea din „Shoa” de Daniel Call, care se agaţă de identitatea ei evreiască pentru a rezista rănilor imposibil de vindecat.

Isabella Ragonese îin Lady Gray
Un program având în centru războiul vizează, de fapt, tot dezagregarea identităţii, ca în „Guerra”, textul suedezului Lars Norén, regizat de Marinella Anaclerio, a cărui protagonistă, interpretată de actriţa Anna Bonaiuto se trezeşte în perioada postbelică într-un univers neprecizat, dar universal, în care daunele colaterale ale conglagraţiei abundă. Şi tot în perioada de după război se petrece acţiunea piesei „Goli Otok”, de şi cu Renato Sarti şi Paolo Bonacelli, situată în insula cu acest nume, unde s-a aflat un lagăr pentru oponenţii lui Tito.
Pendulând între comic şi cruzime, scriitoarea sârbă Biljana Srbljanovic povesteşte în „Jocuri de familie”, montat de Paolo Magelli, viaţa unor copii care se joacă de-a adulţii în timpul bombardării Belgradului.
Un alt subiect al acestei secţiuni este munca. Sandro Mabellini a pus în scenă textul Rosellei Postorino, „Tu non sei il tuo lavoro”, în care o tânără pereche îşi neagă, din cauza sărăciei, dorinţa de a avea copii, în timp ce dramaturgul Pino Petruzzelli debutează în acest festival cu un text despre un om echilibrat şi mulţumit, Diogini, un viticultor pentru care propria viaţă şi via pe care o cultivă se identifică, împletindu-se într-o adevărată poveste de dragoste. Se adaugă istoria a trei tinere rusoaice, în producţia festivalului „Uno, due, tre!”, semnată de Franco Però, după piesa lui Vladimir Lebanov. Este imaginea crudă a trei fete din Rusia de azi, în ale căror existenţe lipsite de orice consistenţă identitară, singurul punct ferm de referinţă este muzica trupei „Nirvana” şi a carismaticului lider al acesteia Kurt Cobain.

Secvenţă din spectacolul Show Your Face
Un „elogiu al frivolităţii” apropie două spectacole: „Show Your Face”, o întâlnire explozivă a slovenilor de la „Betontanc” cu letonii de la „Umka. LV”, regizată de Matiaž Pograjc, şi „When I was dead”, un fel de dizertaţie pe tema sinuciderii, semnată de Ernst Lubitsch şi propusă de Teatrul Naţional „Drama” din Ljubljana.
Decadenţa şi pierderea personalităţii se reflectă în modelul meschin al protagoniştilor din montarea grupului independent al noii scene slovace, „Divadlo SkRAT”, intitulată „Anime morte”. Este vorba despre decăderea de la periferia oraşului, colorată de grotescul confruntării cu imoralitatea şi comportamentul ultragiant, care se întâlnesc, sublimate de data aceasta estetic, şi în „Salomè” de Wilde, revizitată de croatul Damir Zlatar Frey, într-o creaţie subsumată stilului oniric.
Tema „Identităţii imposibile” apare în „Il drago d’oro”, produs de „Teatrul Sloven Stabile” din Trieste. Povestea dramaturgului german Roland Schimmelpfennig se petrece în bucătăria unui restaurant thailandezo-chinezo-vietnamez, aflat într-o capitală occidentală, între servitude şi globalizare.
Poezie şi muzică

No Smoking Orchestra
Periplul muzical oferit de „Mittelfest” va fi inaugurat tot sâmbătă cu un omagiu adus muzicii italiene de operă prin concertul mezzosopranei Luciana D’Intino care, în compania ochestrei FVG Mitteleuropa, dirijate de Paolo Paroni, va oferi o selecţie de pagini celebre compuse de Rossini, Verdi, Bellini, Cilea, Mascagni
Emir Kusturica a dedicat festivalului o nouă compoziţie a sa, interpretată de „No Smoking Orchestra”, în timp ce, într-un alt concert, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni armeni, Djivan Gasparyan, va încerca să transmită ascultătorilor suferinţele propriului popor cu ajutorul instrumentului tradiţional de suflat, numit duduk, al cărui virtuoz este.

Actorii din Ljubljana în When I Was Dead
Interesant se anunţă spectacolul „Notte Trasfigurata”, o relectură narativă a muzicii lui Schönberg şi Ludwig van Beethoven, pentru trio instrumental şi actor, cu Marco Paolini, povestitorul, şi violonistul Marco Rizzi, violoncelistul Mario Brunello şi pianistul Andrea Lucchesini. Să mai adăugăm, în acelaşi sens, recitalul actriţei Lella Costa dialogând cu pianistul Roberto Plano în „Liszt şi Poezia”, versurile aparţinând unor mari poeţi ai Italiei şi nu numai, Dante şi Petrarca.
Căderea Zidului Berlinului a creat terenul fertil pentru apariţia creaţiilor semnate de autori din ţări devenite independente, ca estonianul Arvo Pärt, georgianul Gya Kancheli, uzbekul Alexander Knaifel şi ucraineanul Valentin Silvestrov, ce vor fi interpretate de „Tallin Sinfonietta”, avându-l dirijor şi solist pe renumitul violonist Andres Mustonen.
Producţie a Festivalului, „Eddy Rosner Jazz dal Gulag”, retrasează, graţie lui Marco Maria Tosolini, istoria evreului polonez Adolph Ignatevich Rosner, supranumit „Albul Armstrong”, celebru jazzist la Berlin, persecutat apoi de nazişti, fugit în Bielorusia, persecutat şi după 1946, care a supravieţuit celor opt ani de gulag.
Festivalul marchează şi aniversarea celor doi mari compozitori Franz Liszt şi Gustav Mahler, acestuia din urmă fiindu-i dedicată seara „Timpul lui Gustav Mahler”, cu participarea muzicianului Quirino Principe şi a actorului Massimiliano Finazzer Flory, acompaniat de Chiara Taviani, care va dansa în coregrafia Michaelei Lucenti.
Peregrinări şi eutanasie în pas de dans

Scenă din Moartea Lebedei
Nouă spectacole, reprezentând opt naţiuni, Armenia, Bulgaria, China, Germania, Italia, Rusia, Ungaria, compun secţiunea „Dans”, în care la ediţiile trecute a strălucit şi Dan Puric. Coregrafiile sunt create pe aceeaşi temă a identităţii şi diversităţii culturale.
Compania „Zappalà” face o analogie între mitul lui Ulise şi fenomenul contemporan al migrării în „Odisseo – Il naufragio dell’accoglienza”. Setea de putere conduce mişcările dansatorilor din „Pasto a due”, semnat de torinezul Zerogrammi, inspirat din tragedia lui Seneca, „Tieste”.
Inedita versiune a „Baletului din Roma” la „Moartea lebedei”, pe muzica lui Schubert, magistral orchestrată de Mahler, introduce o nouă cheie de lectură într-un mit secular, punând în discuţie eutanasia. Sistemul relaţiilor interumane stă la baza spectacolului companiei ungare „Pàl Frenàk”.
Două evoluţii vorbesc despre afirmarea identităţii unei naţiuni prin exaltarea componentelor sale culturale: „Poezia vântului”, propusă de Academia de Dans din Beijing, şi coregrafia companiei-emblemă a Rusiei, „Igor Moiseev Ballet”. Iar o selecţie de motive populare muzicale italiene generează coregrafia „Taranta dell’ultima luna”, a tânărului coregraf Walter Matteini, flancat de muzicienii Valter Sivilotti şi Mario Incudine.
Conferinţe-spectacol, o expoziţie a celebrului artist ungar din ultima parte a secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului al XX-lea, József Rippl-Rónai, un „Concert for Life” al artistei Elisa completează un program ale cărui bogăţie şi varietate impresionează.