Excesele culturale, financiare și previziunile sumbre ale FMI

Fost comisar european în Comisiile Barroso și Juncker, fost înalt oficial la Banca Mondială, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva este succesoarea Christinei Lagarde la șefia FMI. Recent, într-un discurs rostit la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, la Washington, Gheorghieva a avertizat că perioada pe care o trăim seamănă periculos cu anii 20 ai secolului trecut, marcată de excese financiare și culturale. Or, anii 20 ai secolului 20 au culminat cu marea criză financiară din 1929.

The Guardian scrie că discursul directoarei FMI sugerează că și deceniul al treilea al secolului 21 poate duce la o criza similară, imposibil de evitat. Inegalitatea dintre țările lumii s-a redus în ultimele decenii, însă ea a crescut în interiorul societăților dezvoltate, lăsând milioane de oameni mult mai vulnerabili în fața unei crize economice globale.

Gheorghieva a preferat să ofere drept exemplu Marea Britanie, deloc întâlmplător având în vedere contextul Brexitului. ”În Marea Britanie, cei mai bogați 10% controlează o avere la fel de mare ca și a celor mai săraci 50%. Situația este similară în multe dintre țările Organizației pentru Dezvoltare și Cooperare Economică, unde veniturile și inegalitatea au ajuns sau sunt aproape de un nivel record”.

În octombrie 2019, FMI a redus estimarea creșterii economiei globale pentru 2020 și 2021 – era a șasea rectificare negativă consecutivă a acestei estimări. Economia lumii va crește cu 2,9%, față de 3,3% estimate anterior. La câteva zile de la discursul directoarei Gheorghieva, FMI a anunțat o estimare ceva mai optimistă, însă a subliniat și marile riscuri pentru economia globală în 2020, după cum urmează.

• Sporirea tensiunilor geopolitice, în special între SUA si Iran, ar putea întrerupe exporturile de petrol și ar putea reduce investițiile.
• Barierele tarifare dintre SUA și partenerii comerciali ai Americii, în special China, au dus deja la reducerea investițiilor, la încetinirea creșterii economice în mai multe economii ale lumii.
• Materializarea riscurilor de mai sus poate duce la relocarea capitalului în active mai sigure, iar asta i-ar putea lovi pe toți cei care se bazează pe investiții și credite. Înăsprirea condițiilor financiare ar evidenția și mai mult vulnerabilitatea creată în ultimul deceniu, când rata dobânzilor a fost redusă, chiar negativă.

FMI a amai expus un risc, unul nemaiîntâlnit până acum – dezastrele legate de schimbările climatice: furtuni tropicale, inundații, secetă, incendiile de vegetație. Toate au implicat pierderi umane și economice mari. Schimbările climatice și frecvența tot mai mare a dezastrelor naturale amenință deja sănătatea și economiile, iar asta nu numai în regiunile afectate, arată FMI.

”Într-un fel, aceste tendințe aduc aminte de prima parte a secolului 20, când forța tehnologiei și a integrării au dus la o primă vârstă de aur, anii 1920 și, apoi, la dezastrul financiar”, a spus Gheorghieva. ”Dacă ar fi să numesc o temă îngrijorătoare pentru următorii zece ani, aceasta ar fi incertitudinea crescândă”.