EXCLUSIV Mircea Geoană, pentru Cotidianul, despre NATO 3.0, întâlnirea Trump-Zelenski și criza politică din România

Fotul număr doi din NATO susține că Europa are nevoie de mai multă claritate din partea SUA, în contextul relației sensibile în care se regăsesc cei doi poli în acest moment. Mai mult, Mircea Geoană a declarat „nu se poate fără americani în Europa și nici americanii nu vor să abandoneze Europa”. Acesta adăugă faptul că SUA nu ar avea niciun fel de interes să abandoneze Europa.

Despre ajutorul pe care România l-a cerut aliaților după amenințările venite din partea Rusiei, Mircea Geoană consideră că cererea este una justificată. De asemenea, acesta consideră că solicitarea țării noastre va fi satisfăcută de parteneri, mai ales că România are „active economice de prim-rang” la Marea Neagră.

În ceea ce privește situația politică din România, Mircea Geoana susține că este nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline. Totodată, fostul candidat la alegerile prezidențiale a mai adăugat că o relație prelungită între PSD și PNL „nu este bună pentru democrație”, pentru că lasă în opoziție doar „o altă formațiune politică”.

„Avem nevoie de la americani de claritate, să știm mult mai precis pe ce ne putem baza”

Cotidianul: Cât de important este acest summit, având în vedere situația sensibilă dintre SUA și UE în momentul de față?

Mircea Geoană: Este un summit important și cred că el ascunde o transformare mai profundă a acestei Alianțe. Secretarul general Rutte vorbește de un NATO 3.0. Acest 3.0 înseamnă și o Europă mai capabilă să se protejeze și să fie capabilă să însoțească efortul american pentru securitatea noastră colectivă, dar înseamnă și o renegociere mai profundă și, uneori, mai complicată de redistribuire a rolurilor între americani și europeni în această securitate colectivă. Acesta este un lucru destul de complex.

Sunt încrezător că acest proces va continua cu succes, chiar dacă uneori este mai abruptă negocierea, iar declarațiile ne dau senzația unor tensiuni. Sunt tensiuni oricum superficiale, pentru că ceea ce avem în comun este mai important decât elementele care pot să creeze un pic de tensiune la nivel politic și diplomatic.
Deci cred că la Ankara nu vom rezolva această problemă, pentru că este un proces care continuă. Avem nevoie de la americani de claritate, să știm mult mai precis pe ce ne putem baza. Și cred că această discuție mai onestă despre pe ceea ce, la modul cel mai credibil și acționabil, în caz de nevoie, Doamne Ferește, se pot baza europenii. Ne ajută și pe noi, europenii, să investim în ceea ce avem nevoie.

Pentru că ar fi absurd și imposibil de realizat să înlocuim complet America în securitatea europeană. Nu putem face acest lucru: unu, pentru că e prea scump; doi, pentru că nu avem tehnologia; și trei, pentru că durează foarte mult. Este un summit la Ankara, un summit de reechilibrare a Alianței. Sunt convins că și președintele României și liderii aliați care înțeleg importanța transformării europene, din punct de vedere militar, dar și a păstrării relației transatlantice într-o formulă renegociată, vor avea un cuvânt important și o contribuție de adus la acest summit de la Ankara.

CITEȘTE ȘI: România va solicita sprijin la Summitul NATO. Mize uriașe privind securitatea și apărarea

„Dacă vom continua doar să cheltuim mai mulți bani pentru apărare și importăm de la alții, fără să contribuim și noi la acest ecosistem industrial și de tehnologie, nu este suficient”

Cum vedem, totuși, criticile aduse de Donald Trump statelor membre, referitoare la contribuțiile care ar trebui să crească? Este un semnal de alarmă?

Nu cred că mai avem o discuție atât de mare cu privire la angajamentele financiare ale aliaților. La Haga, anul trecut, a fost foarte mult despre acest lucru. Și la alte summituri. Am participat la foarte multe summituri de-a lungul anilor, inclusiv când eram la NATO sau înainte, ca ministru de externe al României.

Cred că am depășit relaționarea între cât contribuie fiecare aliat și am trecut într-o altă etapă, care este și mai complicată: ce facem de banii suplimentari pe care ne-am angajat că îi vom investi? Acolo este o conversație care trebuie să fie făcută foarte serios, inclusiv în România.

La Galați, la Constanța, se întâmplă lucruri. În același timp, dacă mă duc și investesc exclusiv în sisteme antidrone, poate să vină mâine ceva de altă natură. Trebuie să avem capacitatea de a defini ceea ce avem nevoie ca și capacități. Și revin la renegocierea cu americanii: nu se poate fără americani în Europa și nici americanii nu vor să abandoneze Europa. Nu este adevărat. Nu e în interesul lor nici economic, nici strategic, nici politic.

De aceea, cred că la acest summit va trebui să vedem cum putem să avem capabilități mai credibile. Și, doi, pentru situația specială a României, care a neglijat industria de apărare și armata în general, pentru multe decenii, este un moment al unei revoluții industriale de tip militar și tehnologic militar. Și asta este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm.

Dacă vom continua doar să cheltuim mai mulți bani pentru apărare și importăm de la alții, fără să contribuim și noi la acest ecosistem industrial și de tehnologie, nu este suficient. Avem talent în România. Cred că trebuie să avem în acest moment o politică deliberată de a încuraja inclusiv actori privați să devină jucători importanți, să încurajăm colaborări industriale care să ne permită și nouă să avem acces la proprietatea intelectuală a acelui produs și să devenim, într-adevăr, un jucător mai influent pe această piață care se transformă de manieră accelerată.

„Nu cred că sunt multe țări europene în NATO care să aibă pe o geografie atât de restrânsă, active strategice economice cum are România”

Cu privire la țara noastră, voiam să vă întreb ce am putea primi, având în vedere că președintele a solicitat ajutor din partea Alianței, având în vedere incidentele care s-au petrecut și, totodată, dacă dumneavoastră considerați că aliații au acordat sau acordă destulă atenție României și la ceea ce se întâmplă în România, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.

Nevoi sunt în multe direcții și Alianța are obligația de a apăra întreg teritoriul de o manieră de 360 de grade. Fiecare aliat are propriile sale priorități. Dar cred că România și geografia noastră, la granița cu Ucraina, pe Dunărea maritimă și rușii probabil că vor continua să atace porturile dunărene ale Ucrainei, cu riscuri în continuare pentru noi.

Solicitarea președintelui nostru și a diplomaților și militarilor noștri este justificată. Cred că vom avea un sprijin suplimentar, dar asta nu poate să țină loc. E decât un substitut, un fel de pansament pe un subiect pe care trebuie să-l rezolvăm și noi. Există tehnologie în acest moment de radare acustice care îți pot permite să depistezi mai din timp o dronă care vine la joasă altitudine. Există sisteme de inteligență artificială pe care le putem folosi pentru a putea să vedem dacă am fi într-o situație în care să vină către noi un număr mai mare de obiecte care să ne atace, să putem să avem un sistem mai performant, cu sprijinul aliaților, dar și noi să le avem.

Și mai e un caz specific pentru Marea Neagră, unde noi avem active economice de prim rang. Nu cred că sunt multe țări europene în NATO care să aibă pe o geografie atât de restrânsă, active strategice economice cum are România: Neptun Deep, conducta și cablul submarin, care e un proces în derulare, centrala nucleară, gigafactory care va fi pusă în Dobrogea. Noi avem acum aeroporturi și porturi interesante, Mihail Kogălniceanu, o bază foarte puternică.

În clipa de față, România devine un loc în care ne interesează foarte mult nu numai dronele aeriene, dar și dronele subacvatice, tehnologie care să ne permită să ne protejăm teritoriul maritim pe scară mult mai largă decât acum. Deci încurajarea mea este să lucrăm cu aliații, să lucrăm cu companii care au această tehnologie, să lucrăm cu ucrainenii mai intim. Știu că uneori este o sensibilitate politică, câteodată, și în conversația noastră mai apare câte un accent. Dar ceea ce au învățat oamenii aceștia în condiții foarte grele de război ar fi păcat să nu folosim și să nu punem în slujba apărării teritoriului și populației țării noastre.

„Va asigura o componentă de care România are nevoie și de care oamenii de afaceri români și statul român avem foarte mare nevoie”

Despre Banca Multilaterală pentru Apărare, Securitate și Reziliență voiam să vă întreb: având în vedere că România este și un membru fondator, ce detalii ne puteți da, ce rol vom juca și cum ne va ajuta?

Sunt foarte fericit, pentru că este un proiect pe care l-am început când eram la NATO, alături de Fondul NATO de Inovare, pe lângă DIANA. Am încercat atunci să avem și o bancă a NATO. Nu am reușit să convingem aliații atunci, dar am rămas implicat și sunt chiar și acum, când vorbim, în boardul unui grup de inițiativă pentru această bancă.

Mă bucur foarte mult că la Ankara, inclusiv președintele României, prim-ministrul canadian, premierul luxemburghez, Turcia vor semna documentul de înființare a acestei noi bănci. Este un fel de satisfacție personală, pentru că am ținut mult și țin la acest proiect și, într-un fel, acum dăm la cheie liderilor noștri un proiect la care am lucrat și în ultimii doi ani. Va asigura o componentă de care România are nevoie și de care oamenii de afaceri români și statul român avem foarte mare nevoie. Știm bine că avem deficite mari, știm bine că avem dobânzi foarte mari, știm bine că un credit este extrem de scump pentru noi.

O astfel de bancă, care este o bancă care va avea acces la capital de triplu A — știm bine care este ratingul de țară al României — va permite companiilor din România și statului român, dacă va avea nevoie, să se împrumute la dobânzi care sunt echivalente cu cele ale Americii sau ale Germaniei. Ceea ce este în sine un avantaj imens.

Doi, vom putea să dăm capital de lucru companiilor mici și mijlocii din România, inclusiv start-up-urilor, care au o dificultate de a avea acces la capital, pentru că nu sunt eligibile pentru capital. De ce? Pentru că sunt prea mici și încă nu au demonstrat capabilitățile și planul de afaceri care să le facă eligibile. Cred că România va avea enorm de mult de câștigat. Vreau să îi felicit și pe cei din instituțiile statului român care au încurajat acest proiect și voi continua să susțin această bancă și în anii care vin, pentru că este o bancă de mare perspectivă.

„Dacă America și președintele Trump, împreună cu noi, europenii,  arătăm un front unit, șansele de a avea pace mai devreme decât mai târziu cresc”

Tot cu privire la acest summit, aș mai vrea să vă întreb despre întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Dacă va schimba ceva, ce înseamnă?

S-a schimbat ceva în dinamica acestei relații și, cred eu, în percepția administrației americane cu privire la Ucraina. Știți că au fost momente ceva mai complicate. Au fost momente chiar tensionate, ținem minte întâlnirea din Biroul Oval, care a fost una dificilă. Dar m-am uitat atent la discuția între președintele Trump și Zelenski la G7, la Evian.

M-am uitat foarte mult la faptul că astăzi Ucraina este principalul furnizor de drone, nu doar pentru țările din Golf, dar pentru americani. Pentru că America acum a consumat enorm de multe echipamente în războiul din Iran. Și văd o altă tonalitate, văd un început de relație mai puțin dezechilibrată între o țără, America, care, chiar dacă nu mai dă atât de mulți bani, fără sprijin american de informații, de sateliți, de telecomunicații, de tehnologie, ar fi foarte greu ca ucrainenii să reziste.

Deci sper ca această discuție să conducă spre o relație mai echilibrată, mai stabilă, mai predictibilă și care să permită ca, la momentul în care și Rusia va înțelege că acest război prelungit nu îi aduce niciun avantaj și nu are șanse să câștige acest conflict, să conducă și la un început de armistițiu și de pace, pentru că, până la urmă, avem nevoie de pace în Ucraina.

Și cred că, dacă America și președintele Trump, împreună cu noi, europenii, împreună cu aliații Ucrainei, arătăm un front unit, șansele de a avea pace mai devreme decât mai târziu cresc. Și acestea sunt lucruri bune și pentru Ucraina, și pentru noi toți.

„România are nevoie de un guvern cât mai rapid”

Și pentru că tot sunteți aici lângă mine și am ocazia să vă adresez întrebări, aș dori să am două întrebări referitoare și la situația din țară. În primul rând, aș vrea să știu dacă ceea ce se întâmplă în țară, criza politică, se vede și aici? Dacă ați fost întrebat ce se întâmplă la voi, acolo în țară, și de ce e criza?

Noi avem un sistem semiprezidențial care face ca la summituri, inclusiv europene, dar și aici, la NATO, președintele să ne reprezinte, care o instituție stabilă. Evident că lumea știe că acasă avem un guvern care este, practic, într-o perioadă de mai mare fragilitate, că nu e ușor să creezi o majoritate. Dar cred că, din punct de vedere strategic și militar, lucrurile sunt mai clare la noi.

Când te duci la Consiliul European, probabil că întrebările de natură politică sunt mai mari. Evident, România are nevoie de un guvern cât mai rapid. Asta e un lucru evident. Se schimbă lucruri și în Europa. Uitați-vă, în Marea Britanie s-a schimbat prim-ministrul foarte rapid cu altcineva. Cred că și România ar trebui să urmeze exemplul aliaților noștri, să încerce să găsească o soluție la această criză.

„Ceea ce decidem acum va avea o consecință directă asupra rezultatului alegerilor parlamentare din 2028”

Și pentru că ați fost și dumneavoastră candidat la alegerile prezidențiale, dacă astăzi ați fi fost președintele României, cum ați fi rezolvat dumneavoastră această criză? Ce ați fi făcut? V-ați fi îndreptat către un guvern de tehnocrați sau ați fi ales un guvern?

Este greu de spus, pentru că acesta e Parlamentul. Și este evident că, în clipa de față, pe de o parte, păstrarea unei majorități pe care o numim pro-europeană este o soluție de moment care face în continuare sens. În același timp, o relație prelungită peste măsură între PSD și PNL, în care nu mai există diferențiere între cele două, nu este bună pentru democrație, pentru că ai în opoziție doar o altă formație politică.

În clipa de față există, cred eu, o prepoziționare pentru alegerile din 2028. Ca de fiecare dată, cei care sunt în opoziție au de câștigat, pentru că pot să capitalizeze pe nemulțumirile inevitabile ale populației și pe măsurile inevitabile, mai puțin populare, pe care orice guvern le-ar fi făcut.

Deci, ca să vă răspund la întrebare, nu cred că este pentru mine să dau eu o soluție acum. Dar întotdeauna nu poți să te gândești la rezolvarea unei probleme acum fără să te gândești la pasul 2, 3 și 4. Pentru că ceea ce decidem acum va avea o consecință directă asupra rezultatului alegerilor parlamentare din 2028 și va duce la o configurare, reconfigurare a scenei politice românești, într-o măsură mai mare sau mai mică, în anii care vin.

Ceea ce noi facem și ceea ce Institutul Aspen face — avem 20 de ani de când am început, suntem aici, la Ankara, ca să discutăm și să ajutăm influența României și vocea României în ecosistemul țărilor aliate — este să dăm soluții. Nu neapărat cine cu cine să facă guvern, dar, în clipa în care ai un guvern, trebuie să fie extrem de clar că sunt câteva proiecte prioritare.

Și una este reducerea deficitului, iar alta sunt investițiile strategice. Am vorbit mai devreme de gigafactory, pe care trebuie să o punem pe picioare. Am vorbit de faptul că e nevoie de conectivitate la nivelul regiunii, că avem nevoie de industrie de apărare. Cu cât avem mai repede un guvern care să aibă puteri depline, cu atât mai bine pentru România.