Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde de lei, echivalentul a 3,39% din Produsul Intern Brut (PIB).
Acest nivel al deficitului este ușor mai ridicat în valoare absolută față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 60,10 miliarde de lei, însă ca procent din PIB, acesta rămâne comparabil, înregistrând o ușoară îmbunătățire față de nivelul de 3,41% din primele cinci luni ale anului 2024.
Creștere susținută a veniturilor bugetare
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 256,00 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,6% față de perioada similară a anului precedent. Această evoluție a fost determinată atât de avansul veniturilor curente, în special încasările din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accize, cât și de o creștere semnificativă a fondurilor provenite de la Uniunea Europeană.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 25,71 miliarde de lei, în creștere cu 21,7% comparativ cu anul anterior. Acest avans se datorează în principal creșterii încasărilor din impozitul pe dividende, cu 86,3%, pe fondul distribuțiilor de dividende aferente anului 2024 și aplicării cotei de impozit de 8%. De asemenea, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare economice a contribuit la o dinamică pozitivă a încasărilor din impozitul pe salarii, care au crescut cu 21,3%.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 87,17 miliarde de lei, în creștere cu 11,5%, sub ritmul de creștere al fondului de salarii din economie, explicat parțial de majorarea transferurilor la Pilonul II de pensii, care au ajuns la 9,0 miliarde de lei, față de 6,9 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2024.
Încasările nete din TVA au înregistrat o creștere modestă de 2,3%, totalizând 48,99 miliarde de lei. Creșterea se explică prin avansul restituirilor de TVA, care au crescut cu 8,4%, dar și printr-un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri.
Veniturile din accize au crescut cu 17,1%, ajungând la 18,51 miliarde de lei, în principal datorită majorării încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+19,3%) și produsele energetice (+16,8%).
Veniturile nefiscale s-au situat la 21,01 miliarde de lei, în creștere cu 19,3%, incluzând 1,6 miliarde de lei reprezentând sume recuperate de la CFR Marfă S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 21,98 miliarde de lei, înregistrând un avans semnificativ de 32,8% față de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile bugetare au crescut cu peste 12%
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 320,23 miliarde de lei, în creștere cu 12,2% față de primele cinci luni ale anului 2024. Exprimate ca procent din PIB, acestea au crescut de la 16,2% la 16,9%.
Cheltuielile de personal au însumat 71,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,3%, reprezentând 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul din anul precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat ușor, cu 0,8%, ajungând la 38,30 miliarde de lei. Creșteri mai pronunțate s-au înregistrat la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, unde plățile pentru medicamente au crescut cu 4,1%.
Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 22,86 miliarde de lei, cu 6,86 miliarde de lei mai mari decât în perioada similară din 2024, reflectând costurile mai ridicate ale finanțării.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 106,21 miliarde de lei, în creștere cu 15,2%, influențate de recalcularea pensiilor începând cu 1 septembrie 2024, în baza Legii nr. 360/2023, precum și de măsurile de compensare a facturilor la energie, care au însumat 1,70 miliarde de lei.
Subvențiile au totalizat 5,76 miliarde de lei, în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și compensarea parțială a facturilor la energie ale consumatorilor noncasnici.
Alte cheltuieli, care includ burse, sprijin pentru culte și despăgubiri civile, s-au ridicat la 7,73 miliarde de lei. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 25,77 miliarde de lei, în creștere cu 23,9%. În ceea ce privește investițiile publice, acestea au însumat 40,57 miliarde de lei, cu 7,33% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
este doar o sperietoare
3,39% pe cinci luni cu alegeri si propaganda pana la cer a costat…vara nici ”iarba nu creste” deci deficitul va fi mic mai ales ca cei ”ajutati” isi fac vacantele in destinatii exotice, din tevatura cu ministrul David s-a constatat ca desi Ciolacu ceruse sa nu se mai dea voucher de vacanta celor cu venituri peste 8.000 de lei, don David cu peste 300.000 de lei/an a avut si vouacher…si se pare ca si in alte univ. cine a fost ”telectual” a primit peste hotararea de guvern…Cum anul acesta au redus reducerea la 1/2 pt unii si nu vor mai fi alegeri singur va scadea deficitul…mai mult intrand in recesiune prin cresteri de TVA de la 5 la 19% si impozite de la 10 la 16% nu vor mai fi necesare importuri, dar nici expoturi, doar disparitia celor mici…asa ca deficitul va scadea la 7% de la 9,3% in 2024 sau ”babeste” 3,39%/5X12=8,136% dar nu vom mai avea cheltueli cu alegerile, doar ca USR-istii sunt noi la guvernare si flamanzi…
n-au fost alegeri si marile partide au trebuit sa sustina, numai recuperarile lui nea Nicu din donatii scria presa ca-s de milioane,
luna mai dupa preluarea de PNL a guvernarii a dus la plati de la BNR de aprox. 5 sau 6 miliarde de euro scosi din rezerva de stat….daca Ciolacu a ”pus” sau a reusit sa nu ”scoata” mult…interimarul a cheltuit in 25 de zile
Rezerva BNR la inceputul anului 2025 a fost peste 60 de miliarde euro, a crescut la 62 de miliarde in februarie, s-a mentinut in jur de 62,4 miliarde in aprilie 2025 si ce sa vezi ca in mai dupa demisia lui Ciolacu a ”intrat la apa”…ajungand la 55,6 miliarde cu intrari de peste 5 si iesiri de peste 12 miliare…Pe ce au cheltuit asa de mult interimarii?
Guvernul nu are notiuni de calcule primare. Chiar daca taie toate sporurile, mareste taxele si tva nu ajung. Asta pt ca sunt cheltuieli care mentin tara in stare de avarie, dar vine scadenta de plata ale unor iimprumuturi plus dobanzile. Toti care au guvernat in ultimii 10 ani si KWI ar trebui trasi la raspundere si sa plateasca cu averile lor?!! Cine sa o faca, partidele si camarilele lor cleptocrate?!!