EXPLAINER Nicușor Dan a desemnat un nou premier. Ce pași urmează și cât de plauzibil e scenariul anticipatelor

Președintele Nicușor Dan a desemnat un nou premier, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu voturile parlamentarilor PSD și a celor suveraniști. Cotidianul a făcut o listă a următorilor pași constituționali pe care trebuie să îi urmeze noul premier, dar și o explicație despre de ce alegerile parlamentare și suspendarea președintelui sunt scenarii foarte îndepărtate.

Președintele a făcut propunerea de nou premier după ce a consultat toate partidele, așa cum prevede primul punct al articolului 103 din Constituție. La punctul 2) al articolului, se explică faptul că premierul desemnat trebuie să ceară votul de învestitură în Parlament în 10 zile de la desemnare.

• „(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”, se arată în articolul din Constituție.

Înainte de votul de încredere, premierul desemnat își caută o susținere majoritară din partea parlamentarilor. La cel mult 10 zile de la desemnare, are loc votul în Parlament.

Pentru a deveni premier, propunerea președintelui trebuie să strângă susținerea a 233 de parlamentari, adică 50%+1 din totalul aleșilor. Acest vot de încredere vine doar după ce programul de guvernare este dezbătut în Camera Deputaților și în Senat, conform punctului 3) al articolului 103 din Constituție.

• „(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”, este textul punctului 3) din Art. 103 din Constituție.

De ce anticipatele sunt în brațele președintelui

În cazul în care premierul nu este învestit de parlament, procedeul reîncepe de la zero. Președintele trebuie să facă iarăși consultări oficiale cu partidele, să găsească un nou nume pentru funcția de premier și să propună o nouă soluție.

O greșeală comună de percepție în societate ține de alegerile anticipate. În discursul public se propagă uneori ideea că președintele ar fi obligat să dizolve parlamentul dacă două variante de premier sunt respinse. În realitate, Constituția lasă la latitudinea președintelui dacă decide să dizolve sau nu Parlamentul în acest caz, acțiune care ar duce la alegeri anticipate.

Articolul 89 din Constituție legiferează dizolvarea Parlamentului, acțiune care duce implicit la alegeri anticipate.

• „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
• (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
• (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”

Cum se poate ajunge la suspendarea președintelui?

Anticipatele sunt, deci, la mână lui Nicușor Dan. Tocmai de asta, acest scenariu poate părea improbabil, o nouă conformație a Parlamentului fiind un pericol pentru mandatul șefului statului, care ar putea fi suspendat de o majoritate suveranistă.

Suspendarea președintelui se poate face de către Parlament, printr-un vot, după consultarea Curții Constituțională. Articolul 95 din Constituție reglementează acest procedeu.

• „(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.
• (2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștința Președintelui.
• (3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.”

Citește și: Chit că a fost Nicușor, nicidecum nu e ușor