În luna aprilie 1912, sosea la București, în cadrul unei vizite oficiale, președintele Consiliului municipal din Paris, Felix Roussel. Pentru perioade lungi de timp, orașul Paris nu a fost condus de primar, ci era administrat de stat prin reprezentatul prefecturii Senei, iar ulterior de către președintele consiliului municipal din Paris, asimilat ca primar. Acest consiliu a fost desființat abia în 1967 și înlocuit de Consiliul de la Paris.
Pe timpul șederii sale în capitala noastră, el a vizitat diferite instituții printre care amintim: Institutul medico-legal, Societatea de Salvare, Azilul de noapte, Ospătăria Populară și nu în ultimul rând Colonia agricolă de la Băneasa incluzând și o vizită completă a comorilor de artă națională colecționate și expuse de dr. Nicolae Minovici în vila sa.
Pe parcursul șederii sale, acesta a fost însoțit de secretarul său, dl. Rousseau, de primarul capitalei, dl. Dobrescu. În cadrul vizitei la Morgă, a fost primit frații Minovici și dr. Gheorghe Andrei Ionescu, distinsul oaspete primind toate informațiile necesare de la întemeietorul institutului, dr. Mina Minovici. A fost apoi, în sala de expunere, unde se aflau înşirate unul lângă celălalt, cadavrele celor 10 persoane din strada Popa-Rusu care au sfârşit în chip tragic. Primarul Parisului a cerut explicaţii dr. Minovici asupra cauzelor care au dus la sinuciderea celor zece persoane. Felix Roussel a felicitat călduros pe profesorul Minovici pentru modul cum conduce această importantă instituţie. De la Institutul medico-legal, primarul Parisului a vizitat „Azilul de noapte” și „Ospătăria populară” unde a fost întâmpinat de dr. N. Minovici.
În aceeași zi, a fost vizitat sediul Societății de Salvare și Colonia agricolă, vizite urmate de un prânz la restaurantul hotelului Bulevard. La şampanie, primarul Dobrescu a ridicat un toast pentru distinsul oaspete, acesta din urmă mulțumind pentru deosebita atenție ce i-a fost arătată pe întreg parcursul șederii sale la București.
În ultima seară, a avut loc la Teatrul Național o reprezentație de gală, în onoarea sa. Au participat: C. C. Arion, Ermil Pangratti cu soția, C. Blondei cu soția, primarul Dobrescu cu soția, N. Fleva, Octavian Goga cu soția, Lazar Munteanu, generalul Popovici cu soția, G. Many cu soția, N. Zanne cu soția, general Costescu, dr. I. Mendonide, M. Poenaru-Bordea, colonel Verzea cu soția, dr. N. Bardescu cu soția, Halfon cu cu soția, I. C. Grădisteanu, Al. Cotescu cu d-ra, profesor dr. Ștefan Minovici cu soția, prof. dr. Obreja, T. Dobrescu cu soția, C. Bălăcescu cu soția, I. Protopescu, Nicolau cu soția, dr. G. D. Fischer, inginer Paianu, inginer Costinescu, G. Creţianu, V. Dărăscu, Badea Martgaru, I. Mitilineu, I. Bărbătescu, A. Stoenescu, inginer Theodorescu, inginer Theodoru, directorul şi subdirectorul manufacturii de tutun „Belvedere”, inginer Ciulini, doamna Poenaru.
Reprezentaţia de gală a început cu imnul regal, intonat de orchestra ministerului sub bagheta lui Dinicu şi ascultat în picioare de oaspeți. Apoi, orchestra a executat câteva bucăţi de Rameau şi Berlioz, Poema română de Enescu, care a avut un succes deosebit. Apoi s-au jucat piesele Scânteia, renumitul act de Pailleron, cu participarea doamnelor Lucia Sturdza, Maria Giurgea și domnului Tony Bulandra, iar seara s-a încheiat cu un act din „Înșiră-te, mărgărite”. Dl. Felix Roussel, care dădea semnalul aplauzelor, purta cordonul „Coroanei României”, conferit în cursul audienței sale, la Suveran.
În ziua de 21 aprilie, cu Expresul din Gara de Nord, primarul Parisului părăsea România. Alături de toate oficialitățile, domnii Jean Mitilineu, prefectul Capitalei şi Tony Arion, inspector administrativ, au rostit câteva cuvinte, mulțumind astfel domnului Roussel, pentru deosebita atenție pe care a arătat-o prin vizita sa în capitala ţării noastre. Felix Roussel a mulţumit pentru călduroasa primire ce i s-a făcut şi îşi exprimă regretul că nu a putut sta mai mult timp în mijlocul nostru. Despărţirea dintre cei doi omologi a fost foarte cordială. Când trenul s-a pus în mişcare, toți cei prezenți au strigat „Trăiască Franţa”, „Trăiască Roussel”, în timp ce primarul Parisului le-a mulțumit salutându-i.
Surse:
Adevărul, aprilie 1912.
Revue municipale, Paris, 1912.
Sursa foto: https://bibliotheques-specialisees.paris.fr
Articol scris de Ionuț Alexandru Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici, secția Antropologie Urbană, MMB
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.