Fost judecător CEDO intervine in scandalul Gheorghiu-CSM. Limitele declarațiilor politice

Iulia Motoc, fost judecător CEDO și CCR, rupe tăcerea și comentează public cazul vicepremierului Oana Gheorghiu, vizată de o plângere penală depusă de CSM pentru incitare la ură și violență.

10 noiembrie 2025 20:39

De Madalina Bahrim

Fost judecător CEDO intervine in scandalul Gheorghiu-CSM. Limitele declarațiilor politice

Iulia Motoc, fost judecător CEDO și CCR, intervine printr-o postare pe Facebook, în situația tensionată ce o are în prim-plan pe vicepremierul Oana Gheorghiu, împotriva căreia CSM a depus plângere penală pentru incitare la violenţă, ură și discriminare

Iată poziția Iuliei Motoc:

„Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO.

1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice.

2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.

3)Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care „șochează, ofensează sau deranjează”. Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.

4)Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.

Delimitările și Limitele Admisibile:

Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției:

Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție. Aceste manifestări sunt considerate contrare principiilor democratice.

Responsabilitatea utilizării platformelor: Cazurile recente, precum Sanchez v. Franța (2023), au stabilit că politicienii poartă o responsabilitate activă în moderarea propriilor platforme de comunicare socială (social media), fiind pasibili de sancțiuni pentru conținutul terților care rămâne public și care este ilegal”.

4 comentarii

ciclop spune:

12 nov. 2025 la 19:37

tantifosta face ” teoria chibritului „si in final nu spune nimic despre problema in cauza ; citeste din carti !!

Răspunde

Vezi toate comentariile (4)

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.