Fundațiile unei ctitorii a lui Mircea cel Bătrân, găsite la Vâlcea

Arheologii au descoperit sub biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea fundațiile unei ctitorii a lui Mircea cel Bătrân. Săpăturile au scos la lumină trei etape de construcție, confirmând că acolo a existat o curte domnească importantă încă din secolul al XIV-lea.

De Bianca Dumbraveanu - redactor
Fundațiile unei ctitorii a lui Mircea cel Bătrân, găsite la Vâlcea

Sursa FOTO: AGERPRES

Arheologii au descoperit sub biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea fundațiile unei ctitorii a lui Mircea cel Bătrân. Săpăturile au scos la lumină trei etape de construcție, confirmând că acolo a existat o curte domnească importantă încă din secolul al XIV-lea.

Arheologii au descoperit recent fundațiile unei biserici vechi sub podeaua unui lăcaș de cult din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. Ruinele aparțin perioadei în care a domnit Mircea cel Bătrân, considerat ctitorul acestei construcții. Vestigiile au fost scoase la lumină în timpul unei lucrări de consolidare la biserica „Buna Vestire”. Aceasta este, cel mai probabil, cea mai veche biserică de piatră cunoscută în oraș.

Cercetările au scos la iveală o structură complexă, formată din trei etape diferite de construcție, notează AGERPRES. Sub biserica actuală din secolul al XVIII-lea, arheologii au găsit urmele altor două lăcașuri de cult mult mai vechi. Prima biserică a fost ridicată în secolul al XVI-lea, fiind realizată aproape în totalitate din piatră. Aceasta are dimensiuni mici, având o lungime de aproximativ 7-8 metri de la altar până la pronaos.

„Actuala biserică a fost ridicată în anul 1747, în timpul păstoririi episcopului Climent, iar unii istorici susțin că a fost construită pe ruinele unei biserici ctitorită de Mircea cel Bătrân – alte surse indică vremea domniei lui Mircea Ciobanul sau Mircea voievod, fiul lui Mihnea cel Rău – și distrusă de turci în timpul conflictului austro-turc din 1716 – 1718.

Sursele istorice sunt deficitare în atestarea cronologică a unei etape sau alta. În baza cercetărilor actuale, putem să menționăm existența a încă două biserici în interiorul lăcașului actual. Prima biserică este de mici dimensiuni și a fost surprinsă doar prin fundații, ce utilizează cu predilecție piatra ca material de construcție. Biserica din faza a II-a a fost surprinsă suprapunând stratigrafic pe cea din prima fază și utilizează în construcție atât piatra cât și cărămida la fundații. Acest monument deține și o elevație cu o înălțime de maxim 40 de centimetri, cu două sau trei straturi de frescă”, a explicat, pentru AGERPRES, arheologul Ion Tuțulescu.

Curte domnească și legende confirmate

Istoricii spun că aici a funcționat o veche curte domnească. Documentele vremii menționează că în acest perimetru s-ar fi îngrijit de sănătate domnitori importanți, precum Pătrașcu cel Bun.

„Avem multe trimiteri documentare și de cronici care vorbesc nu despre un așezământ simplu, ci despre o adevărată curte domnească, mai ales că Mircea cel Bătrân a fost și zugrăvit, mai târziu sigur, aici alături de alți ctitori, cum ar boierii Socoteni, pe care N. Iorga îi considera cel mai vechi și cel mai important neam boieresc, din care se trage și Vica Socoteanu, ultima descendentă a familiei, care este înmormântată aici și care a avut conacul Socoteanu-Lahovari, astăzi Palatul Copiilor”, a adăugat directorul Direcției Județene pentru Cultură, istoricul Florin Epure.

CITEȘTE ȘI

Monede de pe vremea lui Filip al II-lea, găsite în Gorj

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.