Furnizorii trebuie să ieftinească curentul cu cel puţin 10%

Legea PSD pentru desfiinţarea a 102 taxe, printre care taxa radio şi taxa TV, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi va produce efecte de la 1 februarie. Astfel, factura la energie pe care o vor primi românii în martie va fi mai mică cu 6,5 lei, strict din eliminarea taxei radio – TV. La o obligaţie medie de plată la curent, la nivel de ţară, de 100 de lei pe lună, această taxă reprezintă 6,5%. Însă aceasta nu este singura ajustare. De la 1 ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie a tăiat tarifele de distribuţie cu 7%, în medie, “taxa pe stâlp”(care încărca costurile distribuitorilor) a fost şi ea eliminată, a scăzut tariful pentru sprijinirea producerii de energie în cogenerare iar cota TVA a scăzut şi ea la 19%. Toate acestea, cumulate, mai au o influenţă în tarifele finale la consumatorii casnici de încă 3-4%. Rezultă că, în martie, factura la curent pe care o veţi primi acasă de la funrizori ar trebui să fie mai mică cu un procent de circa 10% faţă de în prezent. Ca să fie încă şi mai clar, vă vom detalia la nivel de cost al kWh. Acum, funcţie de furnizorul la care sunteţi arondat, preţul kWh este de 0,53 – 0,55 lei, cu toate taxe şi tarifele incluse. De la 1 martie, preţul ar trebui să coboare spre 0,48 – 0,5 lei, iar menţiunea distinctă în factură a taxei radio şi a taxei TV nu va mai exista, aşa că va trebui să fiţi cu ochii pe furnizor , pentru ca acestea să se conformeze.

“Este adevărat. Odată eliminată taxa tadio – TV, furnizorul nu o va mai putea colecta în factură. Practic, nu va mai exista. Fiecare gospodărie va plăti lunar mai puţin cu 6,5 lei, din acest motiv. Mai există şi alte ajustări de tarif, o parte decise de noi – tarifele reglementate, altele datorate aplicării Codului Fiscal în vigoare. Anul începe cu veşti bune”, arată Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE.

….prin hăţişul taxelor care triplează preţul energiei de la producător la noi acasă

De aproape doi ani, autorităţile, în speţă ANRE, taie încontinuu din puzderia de taxe şi tarife care încarcă factura românilor de trei ori pe la lanţul producător – transportator – distribuitor – furnizor – gospodărie. Această sumedenie de dări, peste 10, fac din România una dintre ţările din UE care suprataxează cel mai mult energia. Marfa energie, produsă în hidrocentrale, termocentrale, centrale eoliene sau în Centrala Nucleară de la Cernavodă reprezintă doar circa 30% din preţul final al curentului la consumator. Energia electrică este suprataxată în România, preţul final având 10 componente , pe lângă costul mărfii propriu-zise, printre care tariful de distribuţie, certificatele verzi, tariful de transport, taxe de cogenerare, toate reglementate, taxa pe „stâlp“(acum, în sfârşit, eliminată), acciză şi TVA.
Preţul reglementat al mărfii energie, în 2016, a fost de circa 160 de lei/MWh. La noi acasă însă, preţul final ajungea, funcţie de furnizor, la 530 – 550 de lei/MWh, tocmai din cauza sumedeniei de taxe şi tarife amintite.

Tăierea cu 7% tarifului de distribuţie, efectuată în 15 decembrie 2016, a fost a doua consecutivă de acest fel, de mare amploare, efectuată de ANRE, după cea de 12% în 1 ianuarie 2016. În total, tariful de distribuţie a fost tăiat, anul trecut, cu o medie de 17%. Înainte de aceste tăieri, tariful de distribuţie conta într-o proporţie de aproape 40% în preţul final al energiei pentru români. Pentru distribuitori, aceste tarife, pe care, an de an, i le aproba statul, le-au creat marje de profit de până la 30%, făcând din distribuţia de energie una din cele mai profitabile activităţi economice din ţară. Spre exemplu, Enel Distribuţie, compania care efectuează acest serviciu în Muntenia şi Bucureşti, a avut, din 2012 până în 2015, următoarele cifre de afaceri: 869 milioane de lei, 891 milioane de lei, 888 milioane de lei, 932 milioane de lei. Profiturile, în aceiaşi ani, au fost de 206 milioane de lei, 267 milioane de lei, 240 milioane de lei, respectiv 237 milioane de lei.

Până recent, modalitatea de lucru era următoarea: la sfârşit de an, distribuitorii veneau cu o listă interminabilă de investiţii pe care le-ar fi făcut în 12 luni, multe dintre ele inexistente în afara hârtiei, apoi ANRE aproba, în general, fără să clipească, lista şi le acorda majorare de tarife pentru anul următor. Practic, companiile E.ON, CEZ, Enel şi Electrica îşi stabileau singure profiturile anuale. De doi ani, situaţia s-a schimbat, odată de ANRE a început să ia la puricat datele oferite de distribuitori. Iar efectele au început să apară. Tariful de distribuţie a fost ajustat, doar anul trecut, cu 17%. Alte ajustări făcute la tarifele de transport, la preţul energiei reactive şi la tarifele de sistem, au făcut ca impactul în preţul final la consumator să fie de 11%, în sensul scăderii, în perioada 1 iulie 2015 – prezent, iar 1 martie 2017 va aduce, din nou, o ieftinire de circa 10% a curentului. Chiar şi cu aceste ajustări masive, distribuitorii vor avea, şi în 2016, profituri frumoase.

Distribuţiile de energie, cu excepţia Electrica, au fost vândute în urmă cu 10 ani, către companii străine. De atunci, aceste companii au înregistrat profituri de sute de milioane de euro în România.

În România există aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, împărţiţi între patru mari furnizori, Enel, Electrica, CEZ şi E.ON.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.