Negocieri dure pe ultima turnantă

Gazele din Marea Neagră s-au blocat în platformele lui Comănescu

Proiectul de zeci de miliarde de euro al exploatării gazelor din Marea Neagră s-a împotmolit, pentru că legea offshore, care ar trebui să reglementeze toate aspectele legate de acesta, inclusiv cele fiscale, nu a fost votată.

Mai este de primit încă raportul de la Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, condusă de pesedistul Iulian Iancu, pentru a putea trece la votul în plen. Totul în această săptămână, pentru că de la 1 iulie începe vacanța parlamentară și până în octombrie nu se mai poate face nimic.

 

Or companiile care au concesiuni în Marea Neagră, în speță ExxonMobil, Petrom și BSOG (concernul Carlyle) șunt aproape de a-și pierde răbdarea cu România care tărăgănează la nesfârșit procesul de adoptare a legislației în domeniu (votată de Senat în februarie și trimisă, tot atunci, la Cameră n.r.). Astfel, reprezentanții Exxon au anunțat că intenționează să ia decizia finală de investiție în a doua parte a acestui an, lucru imposibil dacă legea offshore nu este încă gata, iar cei ai BSOG au declarat, cităm: „Suntem dispuși să investim, dar ne pierdem răbdarea cu legea offshore“. Odată pornită Marea Neagră, ar aduce investiții suplimentare de 3-4 miliarde de dolari în extracția gazelor (două miliarde au fost cheltuite până acum), iar beneficiul statului român ar fi de circa 26 de miliarde de dolari, în 15 ani, 2021 – 2036, potrivit unui studiu recent al consultanților de la Deloitte.

Până atunci însă, Comisia lui Iancu ar trebui să își prezinte raportul. Discuții în comun, cu firmele și reprezentanții Ministerul Energiei și ANRE au tot fost, chiar și săptămâna trecută, mare parte din aspectele principale au fost convenite, mai puțin două:

– ca cel puțín 25% din lucrările aferente extracției gazului să fie făcute de companii românești.

– ca gazele ce vor fi vândute local cu peste 85 de lei/MWh să fie suprataxate cu 80%, similar celor de pe uscat și ca redevența să fie la fel ca cea a zăcămintelor de uscat, între 3,5% și 13%, funcție de producție.

În cazul primului punct, Iancu, cu alți membri ai Comisiei, membri ai coaliției guvernamentale susțin până la capăt implicarea companiilor românești. Președintele autorității de reglementare offshore ACROPO Gheorghe Constantin, fost director la compania de foraj marin Grup Servicii Petroliere, este și el un susținător al acestei prevederi. În cadrul unei dezbateri cu tema energie,  acesta a susținut că fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. „De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?“, arată acesta.

În replică, reprezentanții companiilor petroliere au arătat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale, cerând să se acorde cel puțin derogare de la cele două legi menționate.

De precizat, singura companie românească care ar putea efectua servicii de foraj și extracție în Marea Neagră este Grup Servicii Petroliere. Aceasta nu deține însă tehnologia existentă pentru a sonda la mare adâncime. Ar putea să o cumpere însă, după cum susține fostul ei director, Gheorghe Constantin. Cu alte cuvinte, dacă americanii ar putea fi obligați prin lege să efectueze lucrări cu românii, atunci și GSP ar putea să facă achizițiile necesare pentru echipamente de mare adâncime. Eventual, chiar cu credit-furnizor de la concesionari, presați de timp și lege să înceapă lucrările cât mai repede.

Cine este Gabriel Comănescu

Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la 200 de milioane de euro. Are afaceri în servicii conexe industriei petroliere, în fabricarea echipamentelor pentru industria petrolului şi a gazelor, transport maritim şi turism.

Baza afacerii lui Comănescu a constituit-o achiziţia de la Petrom a şase platforme mobile de foraj, pe care a plătit  circa 150 de milioane de dolari, după ce compania petrolieră a fost cumpărată de OMV, în 2004.

În portofoliul GSP se numără giganţi mondiali precum Gazprom, Pemex, E.ON, BASF și TPAO . Compania înregistrează anual afaceri ce depăşesc 100 de milioane de euro.

Cât privește ce de-al doilea „nod Gordian“, al taxării, majoritatea deputaților susțin ideea unei taxări uniforme onshore/offshore, precum și suprataxarea gazelor ce vor fi vândute peste 85 de lei/MWh. Motivul clamat este al maximizării beneficiului pentru stat. În replică, firmele spun că extracția gazelor din mare este mult mai costisitoare decât pe uscat și că, normal, regimul de taxare ar trebui să fie mai prietenos în offshore. De partea firmelor americane este, cumva normal, și administrația de la Washingon. Într-o vizită făcută la București, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, a spus că speră ca autoritățile din România să adopte cât mai repede legea offshore, prin „mecanismele legate de taxe“, pentru a stimula investițiile.

Traseu sinuos

Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuții între deputați și operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până cu o săptămână înainte de vacanța parlamentară.

În Marea Neagră, pe concesiunile deja acordate, există rezerve de gaze de până la 200 de miliarde de metri cubi, potrivit estimărilor ANRM. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon și Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 și 20 de miliarde de metri cubi, iar LukOil și Romgaz circa 30 de miliarde de metri cubi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Mihai Soare 1056 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Gazele astea o sa mearga ca materie prima in occident, cati producatori de mase plastice avem noi in tara? Aducem aproape totul din afara, de la farfurii la tevi si fose septice. Cat este valoare totala a zacamintelor si cat ramane romanilor? La o firma care foloseste granule de plastic pentru niste produse, aduce din Ungaria de la MOl acele granule, Mol care nu are o sonda de gaz, majoritatea fabricilor noastre de prelucrare a gazelor au fost falimentate si duse la fier vechi pentru ca niste excroci sa se imbogateasca, unde e industria noastra de ingrasaminte chimice, mai este Azomures, celellate au incaput pe mana securistului Nicolae care acum ne tine discursuri despre mediul de afaceri, el care a falimentat toate firmele, nici cu gaz de pomana nu a fost in stare, in dosarul facut intentionat prost de la DIICOT e liniste, doar e de la secu, astia cu siguranta nationala in suflet si mai mult in buzunar. Aceste gaze ar fi fost un prilej de crestere a economiei daca nu era distrusa toata industria prelucratoare, eu le-as da subventii mai mici dar i-as obliga sa construiasca fabrici de prelucrare a gazelor, nu sa ajunga de pomana la unguri si austrieci.

  2. Dar fotografia adevaratului proprietar al GSP grup. . . de ce nu ati pus-o in pagina ?

  3. De fapt se joaca „cine obtine frisca” de pe resursele naturale ale Romaniei si „romanilor” din Marea Neagra, romanii NU, ei vor plati pretul gazelor chiar mai scump decat „cetatenii euriopei ai tarilor care nu au nici un gram de gaze naturaole pe teritoriul tatilor lor. Acesta-i adevbarul pentru care se „fac cartile !”.

  4. Nu-i lasa Iancule , vezi ca porti numele sfânt al aparatorului de neam si nu se cade ca străinul prin tertipuri sa ne ia gazul mai ieftin decât in Africa . Apara statul roman si interesele sale si fi demn de nume . Romania si romanul trebuie sa castige cel mai mult din afacerile derulate pe teritoriul romanesc , iar celor ce nu le place pot alege sa plece . Impozitele trebuie sa fie puntru cei ce castiga si nu un amarat de zidat sa platesca procentual acelasi impozit cu petrolistul sau bacanul . Pentru a se reinnobila cu industre Romania trebuie sa regandeasca modul de impozitare a activitatilor economice .

  5. Exxon si prietenii sa ia totul ca toti care va ratoiti sa va cada la lingurica sosul de pe net cand se va face greva civica in PV.In acest articol pluteste mirosul banilor!Redeventa sa o ia SRI si DNA sa mai cumpere ceva tehnica de lupta pentru eradicarea coruptei din punctul lor de intelegere.Oricum ,peste 30 de ani cand zacamintele se vor epuiza,toti TFL vor manifesta pentru ecologizarea Marii Negre(nume predestinat).

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.