Franța, Italia, Spania nu mai suportă corsetul bugetar

Germania trebuie să plătească pentru proiectul ”Europei teutone”

A început în Italia, unde două partide antisistem și-au asigurat guvernarea promițând nu numai politici antimigrație, ci și creșterea salariilor, reducerea vârstei de pensionare (ridicată la 66 și 62 de ani de guvernul tehnocrat Mario Monti) și un venit minim universal – 780 de euro pentru șomerii italieni.

A continuat în Franța, unde președintele Emmanuel Macron nu a câștigrat alegerile cu asemenea promisiuni, dar s-a văzut nevoit să le faca pentru a râmane la putere. Sub presiunea protestelor „vestelor galbene”, președintele care anterior îi iertase pe francezii bogati de taxe de 5 miliarde de euro, oferind programelor sociale doar 2 miliarde de euro, a anunțat că majora saliul minim cu 100 de euro.

Spania: Cea mai mare majorare a salariilor începând din 1977

Valul nu se oprește în Franța. Premierul socialist al Spaniei, Pedro Sanchez, a anunțat că spaniolii vor beneficia de cea mai mare majorare a salariilor din 1977, una de 22%. Salariul minim va crește la circa 900 de euro începând din 2019. ”Nu putem avea angajați săraci într-o țară bogată”, a spus Sanchez. Nici premierul spaniol nu a luat această decizie altfel decât sub presiune, politică de această dată. Socialiștii nu dețin decât 84 de mandate în Parlamentul de 350 de deputati și au nevoie de sprijinul partidelor de stânga și de centru. În plus, majorarea istorică a salariilor este menită să îndulcească poziția separatiștilor din Catalonia, regiunea care aduce 20% din PIB și sprijină regiunile mai sărace. Este și o măsura care încearcă să reducă din ascensiunea extremei drepte în Andalusia, cea mai populată regiune spaniolă.

”Nu putem avea angajați săraci într-o țară bogată”, spune premierul Spaniei, după cum au spus-o înaintea sa liderii din Cehia sau Slovacia, când au decis majorarea salariilor. Însă a avea angajați plătiți decent într-o țară bogată înseamnă să încalci regulile europene, pactele și compactele fiscale puse de Germania si fostul ministru de Finanțe Wolfgang Schaeuble pe masa omologilor săi în anii de apogeu ai crizei economice.

Comisia Europeană și-a folosit pentru prima dată noua prerogativă de a respinge un buget ”neconform” al unei țări din zona euro și i-a trimis pe guvernanții italieni înapoi la Roma, pentru a reface bugetul. Guvernul populist italian s-a pliat parțial pe solicitările Comisiei și a urcat ținta de deficit bugetar de la 2,4%, la 2,04%, fără a renunța la venitul universal. Asta in condițiile în care limita de deficit stabilită în UE este de 3%. Cu majorările salariilor anunțate, Spania va ieși și ea din ținta de deficit stabilită la 1,8% și va avea 2,1%. Din nou, mult sub pragul de 3%, însă Comisia Europeană nu a văzut asta cu ochi buni. Birocrații de la Bruxelles au decis abia în ultima clipă să nu respingă proiectul de buget al Spaniei. În Franța lui Emmanuel Macron situația este flagrantă. Estimările realizate de Bloomberg arată că majorarea salariului minim anunțată va arunca deficitul bugetar la 3,5%.

Dezechilibrele și dublele măsuri ale Europei germane

Europa se îndepărtează de austeritatea impusă de Germania. O face prin votul cetățenilor, ca în Italia sau țările central și est-europene, sau o face din teama liderilor de a nu pierde puterea, precum în Franța și Spania. ”Experimentul socio-economic impus grecilor merită studiat într-un tribunal al drepturilor omului, nu într-o facultate de economie. A fost un experiment atroce efectuat pe o populație de 11 milioane de oameni”, scrie publicația italiană Linkiesta. Europa nu va supraviețui dacă același tratament va fi aplicat italienilor sau francezilor. Împreună, cele două țări au 127 de milioane de locuitori, peste un sfert din întreaga populație a UE. ”Dacă cei de la Frankfurt cred că vor rezolva dezechilibrele financiare cerând taxe pe capital, pe carburanți, reducerea salariilor și a pensiilor, reduceri ale asigurărilor de sănătate și alte forme de austeritate, înseamnă că nu au înțeles asediul la care este supusă Germania”. Germania Angelei Merkel este asediată de statele ce s-au sacrificat pentru moneda euro, moneda unică ce a cresut rentabilitatea exporturilor germane și a adus un surplus uriaș Berlinului.

Europa unită imaginată de părinții ei fondatori era o Europă socială, nu una a piețelor financiare și a austerității germane. Țărilor mai puțin performante economic li se cerea să cheltuiască cumpătat, iar Germaniei i se cerea să cheltuiască mult. Ulterior, economiilor leneșe li s-a impus să nu depășească deficitul bugear de 3%, însă economiilor performante nu li s-a fixat un prag maxim al surplusului. Astfel, Comisia Europeană a început să opereze cu două unități de măsură – depășirea deficitului a fost definită ca ”infracțiune”, în timp ce acumularea uriașă de surplus pe spezele economiilor mai sarace din Uniune a fost socotită o virtute.

Aplicând această dublă măsură, proiectul european a fost pervertit. El nu a mai reușit să-i protejeze pe europeni în fața competiției globale, a revoluției tehnologice, a îmbătrânirii populației, probleme cu care se confruntă toate societățile europene. Cei care au crezut în revoluția tehnologică, în libertatea piețelor și în globalizare au uitat să mai plătească prețul pentru cei care au fost lăsați în urmă. Și astfel au apărut revoltele din Grecia, din Franța, Spania, Italia, astfel au reapărut partidele extremiste și astfel s-a ajuns ca propaganda puterilor străine să aibă impact maxim cu costuri minime în Europa.

Se prea poate ca francezii sau italienii înfuriați să greșească atunci când îmbrățisează populismul, se poate să fie orbiți de furie și de teama de a nu fi lăsați la o periferie economică. Însă, în condițiile în care 60% dintre italieni susțin guvernul populist de la Roma, iar 67% dintre francezi manifestă simpatie față de ”vestele galbene”, se naște o întrebare: pentru cine oare se construiește proiectul european actual? Măcar din teama de a nu pierde puterea, dacă nu pentru ideea de a nu avea muncitori săraci într-o țară bogată, vocea Europei care arde trebuie ascultată, pentru a salva dramul de democrație din proiectul german al UE. ”Dacă Europa Teutonă vrea să se salveze, atunci trebuie să plătească un preț, trebuie să scoată banii, așa cum și Parisul plătește pentru Franța, cum Milano plătește pentru Italia. Centrul unui organism nu poate ignora periferiile, iar Germania este centrul Europei”, scrie Linkiesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 12

9 Comentarii

  1. Mon cher, DE CE ATAT DE TARZIU ???Imperiul german se prabuseste,iar A.Merkel inceaca sa dreaga busuiocul cu marile idei ale lui KWJ cel mare .Ordin pe garnizoana UE :de vina sunt atacurile la JUSTITIE, GLOBALIZARE etc.,etc… Propaganda din sertarele STASI.Marele capital german a atins termenul de scadenta a acumularilor din munca tarilor membre prin constrangeri financiare (limitarea deficitului bugetar fara a se tine cont de ritmul de dezvoltare)care duc la blocarea investitiilor .In legilatia UE nu exista legislatie care sa tempereze cresterea accelerata a profiturilor si din surplus sa se finanteze componeneta sociala a bugetelor tarilor membre .Lacomia teutona va conduce la EXITUSUL UE.

  2. Wishful thinking ! Nu exista unitate, coordonare si / sau strategie comuna intre statele UE nemultumite de Germaniei.

  3. Refugiații
    Germania încearcă să reducă tensiunile interne prin promovarea unei noi ”politici comune” pentru imigranți în Europa. Probabil aceste inițiative doresc să ”repare” așa zisă politică de solidaritate IMPUSĂ pentru refugiați prin cote, politică care a dus atât la Brexit cât și la fenomene de frustrare prin toată Europa.
    Dar, oare ce-i rău ca politica refugiaților să fie stabilită pe plan național? Cine cunoaște mai bine decât guvernarea națională care este impactul refugiaților, aceasă ”pătură marginalizată”, cum se exprimă susținătorii inițiativei, asupra tinerei generații? Mai ales când gradul de dezvoltare economică, socială, dar mai ales culturală diferă de la națiune la națiune.
    Restul textului la: https://mipopescu.wordpress.com/12-ue-si-nato/refugiatii/

  4. „Europa unită imaginată de părinții ei fondatori era o Europă socială, nu una a piețelor financiare și a austerității germane”.
    Ma gandesc la Mugur Isarescu si la toti guvernatorii si finantistii servili Frankfurtului si teutonei Merkel daca vreodata s-au gandit in ce atrag statele membre satelit ca Ro, unde,pus in varful Bancii Nationale a provocat ruina economiei, finantelor si devalizarea monetara a tarii,retinand ca „atributii” doar preturile, inflatia si indicele Robor !Ce face de 30 de ani acest slujbas platit regeste,pt.Romania? Realitatea se dezvaluie azi, comparatia dintre nivelul inalt la care a ajuns Imperiul teutorn construit de o fanatica deviata ,dar ascultata de tradatori ,intocmai,in tari ca Romania de un Basescu,Iohannis ,tara bogata ,dar ajunsa cea mai saraca!Cine ramane sluga UE, a lui Merkel si sapa Tara ,guvernul, votul, stabilitatea ,parlamentul ,CCR ? Teutonul Iohannis !”Dezechilibrele financiare cerând taxe pe capital, pe carburanți, reducerea salariilor și a pensiilor, reduceri ale asigurărilor de sănătate și alte forme de austeritate”care apasa tarile Europei,nu sunt CORUPTIE ? Demne de „lupta antricoruptie” a tovarasului TEUTON-SAXON-SAS-SIBIAN-_REZIST-SOROSIST-MACRONSIT-MERKELIST-ISARIST -HELGIWIST-LAZARIST-KOVESIST etc.etc. ?

  5. Trebuia armamentul NATO pt tarile din periferia estica a Europei SA FIE SUPORTAT de tarile NATO care fac excedent comercial cu respectivele tari estice….GERMANIA tb sa scoata malaiul pt periferii…nu merge cu exploatarea lor comerciala pt bunastarea centrului (MITTEL EUROPE)fara sa scoateti malaiul atfel ne luati de prosti…

  6. Dezamagirile vor fi de nesuportat cand se v-a constientiza ca poporul roman: si-a distrus economia (doar ca urmare a insidioasei manipularii propagandistice a profitorilor ce au acaparat resursele, au distrus concurenta si si-au asigurat si piata de desfacere si forta de munca ieftina, pregatita si disciplinata), s-a revasit in cele patru colturi ale lumii si s-a sacrificat degeaba (ca in toate momentele cheie ale istoriei de alt fel) – mai mult pentru interesele si jocurile altora (dar sub bagheta unor „magicieni” vanduti gen Nastase, Basescu, Johanis, Isarescu), mai mult se vor trezi singur si l-a discretia furtunilor istoriei (pe care nu o studiem, nu o intelegem, mai mult o sfidam si eliminam din scoli. Apropo: Romania a mai fost parte a unor intelegeri – bune si folosite de cei interesati cat a fost bine si frumos si de neacceptat cand nu le-a fost convenabile ori era cu sacrificii). Dar nu-i inca ceasul a 12, poate ne trezim / revenim.

  7. „Nu putem avea angajați săraci într-o țară bogată”???? Germania, cea mai bogata ţară din UE demonstrează de 30 de ani că se poate! Şi: nu Merkel este problema, este un simplu instrument, tras chiar de sforile pe care concomitent este trasă populaţia Germaniei şi a Europei! Tot astfel cum „statul paralel” (impropriu numit aşa, nefiind paralel ci infiltrat inextirpabil în măruntaiele statului „normal”, fiind mai potrivit denumit de americani „the deep state”) nu este nici invenţie românească, nici rodul creierelor înfierbântate ale adepţilor unor teorii conspiraţioniste, nici Europa „profundă” nu este vreo gogoriţă ci realitate! Birocraţii UE nu sunt, cum le reproşa ambasadorul american deunăzi, „rupţi de realitate” – lor (iertatare!) li se rupe în paişpe de „realitatea popoarelor şi indivizilor”! Ei trăiesc în şi servesc acea „realitate profundă”! Lucrurile acestea nu sunt noi, au existat aproape din totdeauna, doar că acum statele profunde se cred invincibile şi îşi scot capetele hâde la vedere! Dacă Franklin D. Roosevelt ne avertiza „În politică nimic nu este întâmplător. Dacă se întâmplă ceva, poţi fi sigur că aşa a fost planificat să se întâmple”, primul avertisment necriptat cu privire la un „stat în stat” l-a lansat la data de 17 ianuarie 1961 în cuvântarea sa televizată de rămas-bun Dwight Eisenhower. Al doilea şi mai serios avertisment urmaşul său la preşedinţia SUA, John Kennedy, doar câteva luni mai târziu, la 27 aprilie 1961 în cuvântarea ţinută în faţa asociaţiei editorilor de ziare la New York. Iar ultimul, ne place sau nu ne place, care arată cu degetul spre „deep state” este Trump. Să fie preşedinţii americani, probabil cei mai bine informaţi oameni de pe planetă – şi cei mai traşi de sfori – adepţi ai teoriilor conspiraţioniste? Eu unul nu cred! De aceea spun: lucrurile vor continua aşa cum merg acum.

  8. Si noi. romanii, ce facem? Stam si comentam, eventual asteptam ca Germania sau „deep state” sau oricine sa ne zica exact, cu subiect si predicat, ce sa facem. Fiecare tara are o pozitie ferma si clara fata de ceea ce a devenit Europa, doar noi, prostii, sustinem in continuare valorile „democratiei europene” care ne-au destramat, dezbinat, instrainat si mai ales, saracit si umilit. Oare dl. Johannis citeste astfel de articole, este informat de felul in care merge lumea? Ca se da de mare patriot si anticorupt pana in maduva oaselor, dar fapte ioc.

    • Din păcate, chiar asta facem! Umblăm prin târg şi ne oferim pe post de slugă care nu cere simbrie şi care mulţumeşte pentru pisioarele trase în dos! Ne batem joc de fiinţa naţională, de istorie, de valorile şi tradiţiile noastre. De aceea nu ne respectă nimeni: ca să te respecte alţii trebuie mai întâi să te respecţi pe tine..

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.