Președintele Confederației Patronatului Român, Gheorghe Naghiu, vorbește într-un interviu pentru cotidianul.ro despre noul Cod al Muncii, Noul Cod de Dialog Social, despre taxele pe forța de muncă, respectiv impozitarea zilierilor.
Domnule Gheorghe Naghiu sunteți președintele Confederației Patronatului Român, patronat care a susținut noul Cod al Muncii. Ministrul Ioan Botiș spunea că prin aprobarea Codului vor ieși la lumină peste 200.000 de locuri de muncă. Când le vedem?
Aprobarea noului Cod al Muncii este un pas înainte pentru economia României. Cred că noua generație va aproba acest Cod al Muncii. Pe de altă parte, angajaţii care acum muncesc și care sunt obișnuiți cu vechiul Cod e posibi să-l dezaprobe. Dar lumea merge înainte și nu înapoi. În ceea ce privește scoaterea la lumină a 200.000 de locuri de muncă din economia subterană, ea nu se va produce prea curând. O dată pentru că unele locuri de muncă nu pot ieși și mă refer aici la șpăgari, vânzătorii ambulanți și de droguri, pe de altă parte, cele care pot ieși se lovesc de taxele mari pe forța de muncă. Personal, cred că nu noul Cod al Muncii va reduce munca la negru, ci reducerea taxelor pe forța de muncă. Iar aici nu s-a întâmplat nimic.
Guvernul Boc anunță o reducere a CAS-ului în a doua parte a anului. Credeți în această promisiune?
De felul meu sunt un om optimist, dar un optimist bine informat devine sigur un pesimist. Personal, aș vrea să fie așa. Dar trebuie să vedem cât de mare este această reducere. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că, în 2008 sau începutul lui 2009, guvernul Boc a crescut CAS-ul cu trei puncte procentuale. Acum, dacă ar reduce CAS-ul tot cu trei puncte, practic, nu ar fi de fapt nicio reducere. Ar fi vorba despre o revenire la ce a fost. Deci, eu zic întâi să vedem și apoi să comentăm.
Sunt chiar așa de mari taxele pe forța de muncă în România?
O, da. Spre exemplu, la un salariu lunar de 1.200 de lei, salariatul ia în jur de 860 de lei în mână. Dar, la cei 1.200 de lei, angajatorul mai plătește în jur de 600 de lei la stat drept taxe pe forța de muncă. Teoretic, din 1.800 de lei plătiți de un patron pentru un angajat acesta ia jumătate. Putem spune, cu siguranță, că taxele sunt foarte mari. Și atunci e „normal” ca unii patroni să-și plătească angajații la „negru”. Cred că actualul executiv sau viitorul ar trebui să ia în discuție această problemă.
În ultimii doi ani, exporturile României au crescut cu 40%. Credeți că este un succes al guvernului Boc?
Nu aș fi așa de sigur. Eu cred că, în mare, creșterea exporturilor se datorează devalorizării leului și revenirii economiilor din țările europene. Dar, odată cu întărirea leului, e posibil ca acestea să mai scadă. Și, atunci, vom avea o imagine clară a exporturilor.
Se vorbește despre o lege privind impozitarea zilierilor. E bine, e rău?
Teoretic, orice venit ar trebui impozitat. În practică, lucrurile stau puțin altfel. Spre exemplu, impozitarea zilierilor cu 16% fără ca aceștia să primească ceva de la stat nu mi se pare în regulă. Ar putea ca, de exemplu, pentru impozitul plătit, statul să le asigure spitalizare dacă are loc un accident de muncă. Deci, impozitul plătit să fie echivalentul unei asigurări de sănătate pentru ziua aceea în caz de accident. Așa, doar să plătești impozite de dragul de a plăti nu mi se pare în regulă.
A greșit guvernul Boc atunci când a introdus impozitul minim?
Cu siguranță da. Nu o spun doar eu. Au spus-o chiar unii oameni din partidul de guvernământ. Și, iată, că după un an, impozitul minim pentru IMM-uri a fost anulat. Dacă nu ar fi fost un eșec, atunci de ce ar fi renunțat puterea la acest impozit? Din păcate, această greșeală a guvernului Boc a dus la moartea a peste 100.000 de IMM-uri. E o adevărată prostie să pui o taxă pe IMM-uri pe timp de criză.
În finalul acestui interviu aș dori să vă întreb ce-l deranjează cel mai mult pe un patron?
Birocrația. Pentru a obține o autorizație ai nevoie de tot felul de aprobări încât îți vine să renunți să faci investiția respectivă. Mai apoi, plata datoriilor statului către firme. Rezultatul a fost lichidarea a zeci de mii de firme. Noi am propus soluţii, dar… politicienii sunt cei mai pricepuți, iar rezultatele se văd. Aici, chiar FMI a cerut guvernului Boc să-și plătească mai repede datoriile. Din păcate, Boc la acest capitol nu prea a ținut cont de părerea FMI. În schimb, când a fost să pună un impozit sau o taxă în plus, a zis repede da. Cele două miliarde de euro datorați de stat firmelor private ar reprezenta o puternică injecție de capital în economie. Sunt întârzieri de peste unu-doi ani în unele cazuri. Dar Fiscul român nu așteaptă atât timp când trebuie să-și primească impozitele și taxele, știut fiind faptul că asta a dus la uciderea firmelor care aveau de primit de zeci de ori mai mulți bani decât aveau de dat.
O altă lege aflată pe masa Ministerului Muncii care va duce la nemulțumiri sindicale și patronale este Noul Cod de Dialog Social, care vine cu câteva reguli de reprezentativitate. Se știe că românului nu-i convine să respecte regulile, așa că vor sării scântei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.