În lipsă de scopuri

Lipsa scopurilor prefigurează anarhia. De prea mult bine, oamenii au atitudini bizare. De pildă, huliganilor englezi nu le lipsește nimic. Însă ei se duc pe stadioane pentru partidele de bătaie. Nu pentru spectacolul fotbalului, ci pentru propriul lor meci de forță. La altă scară, atentatul din Norvegia arată unde poate duce alienarea confortului, toleranței. Era țara unde poliția umbla neînarmată pe străzi pentru a dovedi, simbolic, siguranța unei societăți civilizate. Și Sparta a fost un oraș care niciodată nu a fost înconjurat de ziduri, iar locuitorii lui erau tare mândri de asta. Însă toți erau soldați profesioniști. Atentatele teroriste din ultimii zece ani – să zicem – dovedesc îndreptarea omenirii către direcții agresive, care au anulat scopurile de viață a generațiilor trecute. Se trăiește în imediat. Și în România îmbogățirea cu orice preț și repede a determinat malformări legislative. Nu peste multă vreme, va fi modificat codul civil, deși îl avem din anul 1864, iar codul de procedură civilă din anul 1865. Nici comuniștii nu au reușit să-l înlocuiască cu altceva, cu toate că ideologia o impunea. Și juriștii lui Napoleon Bonaparte au încercat în anul 1804 să schimbe „instituția obligației“ prezentă, din codul civil roman. Dar și-au dat seama că se prăbușește societatea sub ei. Codul civil roman nu putea fi înlocuit sau anulat. El consta din raporturile juridice de drept privat constituit pe lângă instituția obligației și reglementând dreptul privat, creanța, dreptul patrimonial, tot ceea ce ține de societate și proprietate. În dreptul roman, cu prelungire până în zilele noastre, patrimoniul în sens de moștenire nu se confundă cu elementele materiale. Nu însemna casă, teren și un cont de milioane de denari. În interiorul său prevalează dreptul subiectiv ca spiritualitate, iar funcția subiectivă ca virtualitate este gândită din perspectiva a două componente fundamentale: de libertate și de persoana care este sub de drept. Cum în epoca romană «personna» însemna «mască», și astăzi, o persoană juridică presupune mai multe măști, în funcție de raportul juridic în care se plasează.

Cum vor reuși să schimbe acest mecanism milenar juriștii de partid în România de azi, juriști a căror valoare internațională de profil este nulă, reprezintă un motiv de îngrijorare. Decidenții nu au scopuri; au dorințe pentru putere și influență. Totul se construiește pentru atomizarea statului și feudalizarea societății. Totul se distruge de prea mult bine în lipsă de scopuri.

Despre Adrian Majuru Articolele 51
Author