În România, până și defrișările sunt scumpe

În România, se taie anual în jur de 39 milioane de metri cubi de lemn din care doar 18,5 milioane de metri cubi sunt tăierile legale, pentru care se plătesc taxe. Restul de de 20 de milioane de metri cubi reprezintă arbori extrași fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată, conform datelor de la Inventarul Forestier Național din România. Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale. S-ar putea crede că lemnul românesc este mult mai ieftin decât cel de afară însă situația este pe dos. Conform reprezentanților HS Timber Productions (fosta Holzindustrie Schweighofer), volumul importurilor a egalat volumul achiziţiilor din România, în contextul în care lemnul românesc este mai scump decât cel din alte ţări ale Europei – 86 euro/mc în România; 65 euro/mc în Austria; 50 euro/mc în Cehia; 55 euro/mc în Germania; 65 euro/mc în Slovacia.

Cum este posibil așa ceva? Lemnul românesc este mai scump deoarece rețeaua de drumuri forestiere din România de 6,4 m/ha este cu mult sub nivelul altor ţări europene, care au, în linii mari, topografie similară (Austria 36 m/ ha, Elveţia 40 m/ha şi Franţa 26 m/ha). Acest lucru se transpune într-un cost mult mai mare al recoltării lemnului și probleme în ceea ce privește modul în care este recoltat lemnul, susțin reprezentanții Asociației Forestierilor din România. Parcul de utilaje folosit pentru exploatări forestiere este învechit, aici avem nevoie de programe active precum: Programul rabla pentru utilaje forestiere sau Programul primul funicular. Structurile de recoltare a masei lemnoase în principal IMM-uri, suferă de o lipsă cronică de investiţii în utilaje şi tehnologii noi, datorită unei combinaţii de acces limitat la finanţare, lipsa de continuitate în activitate şi marje de profit reduse. Parcul auto ce deservește sectorul de exploatare a pădurilor este învechit cca. 2420 tractoare forestiere, 1500 – tractoare u 650, doar 30 de funiculare și 20 forwardere. Toate aceste neajunsuri sunt completate de o lipsă acută a forței de muncă calificate, al cărei cost se apropie de cel al forței de muncă din țările occidentale.

Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului se ridică undeva la 2,5 miliarde de euro pe an. O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absența unei legislații care să limiteze dispariția ,,aurului verde’’, cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrișările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Cum business-ul este unul relativ simplu și insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulți investitori preocupați să taie cât mai repede și cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri. Așa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 și până în prezent, de la 3937 la 6189 de firme în 2018, conform unei analize Frames.

Potrivit analiștilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă și cu situația firmelor din domeniu. ,,Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanțelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supraviețuiască condițiilor din piață și, posibil, ca multe dintre acestea, având și un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-și păstra business-ul pe linia de plutire’’, arată analiza. Analiștii spun că și statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. ,,Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea și mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort și alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) și prea puține acțiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile’’, arată analiza amintită.

Potrivit experților, trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal.
,,Este esențial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile și să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani, ar putea fi o soluție viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluție de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creșterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte țări occidentale, pare a fi cea mai bună soluție’’, se mai spune în analiza Frames.