Înalta Curte a anulat condamnarea fostului șef CNAS, la o zi după documentarul Recorder

UPDATE: Lucian Duță a postat pe Facebook o reacție referitor la decizia instanței

„1150 de zile de detenție nelegală. Atat a durat până când statul român a constatat azi, printr-o decizie a ÎCCJ, că eu am stat ilegal în închisoare.”

Fostul șef al CNAS a vorbit despre oameni din justiție, pe care i-a numit „criminali judiciari cu sânge rece”. De asemenea, a spus că sentința „ilegală” i-ar fi îmbolnăvit familia.

„Criminali judiciari cu sânge rece”

„Cum a fost posibil acest lucru? Aparent datorită unei erori judiciare. Aceasta este explicația formală. Dar nu și adevărată. Pentru că adevărul este mult mai dureros de spus și anume că două judecătoare de la CAB (Daniela Panioglu și Alina Guluțanu) au acționat ca niște veritabili criminali judiciari cu sânge rece. Adică au ales în mod ilegal și mai ales abject să nu respecte LEGEA. De ce? Pentru că știau că nu li se poate întâmpla nimic dacă pur și simplu devin infractoare și calcă în picioare legea supremă în stat, respectiv CONSTITUȚIA ROMÂNIEI!

Au fost ani de zile în care m-am întrebat ce poate să-l facă pe un judecător să devină criminal judiciar? Care sunt resorturile lui interne care-l determină să renunțe la DREPTATE și ADEVĂR? Nu am găsit nici un răspuns convingător pentru că în final am realizat că atât dreptatea cât și adevărul transced cu mult lumea noastră cufundată în minciună, frică și lașitate!

Nu voi vorbi niciodată despre suferința mea și a celor apropiați mie dintre care unii au murit de supărare. Dar întotdeauna voi fi recunoscător celor care au crezut până la capăt în ADEVĂR și DREPTATE și care m-au sprijinit pentru a rezista să rămân fidel ideii de a nu renunța niciodată să mă lupt cu demonii care demult nu mai sunt oameni alegând calea pierzaniei!”

ÎCCJ l-a eliberat pe Duță

Știre inițială: Lucian Duță a fost condamnat la șase ani de închisoare. Fostul șef de la CNAS a fost condamnat pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate.

Înalta Curte a anulat mandatul de executare a șase ani după gratii, scrie G4Media. Curtea a menținut însă dispoziția de confiscare.

În septembrie, ÎCCJ a dispus „punerea în libertate de îndată” a lui Lucian Duţă, în cadrul unei căi extraordinare de atac. Atunci, curtea a admis recursul în casație și decisese suspendarea pedepsei până la judecarea pe fond a cauzei. Acum, ÎCCJ a dispus încetarea prin prescripție a procesului.

Judecătoarea Adriana Ispas a luat decizia în această speță, conform G4Media.

Lucian Duță a fost condamnat pentru luare de mită. Potrivit rechizitoriului DNA, fostul șef CNAS ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Caraibe. Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont.

Mita reprezenta 10% din valoarea contractelor IT acordate de instituția pe care o conducea Duță, CNAS. nul dintre contractele pentru care Lucian Duţă ar fi cerut comisionul de 10 la sută este cel din aprilie 2012 pentru implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate în valoare de peste 87 milioane de lei.

Duță a recunoscut parțial fapta. Fostul șef CNAS a admis mita primită în cont, dar nu și pe cea cash. Cu toate acestea, acum procesul a fost anulat prin prescripție.

Tergiversarea din justiția românească. Lia Savonea, în spatele unor promovări

Jurnaliștii Recorder au cercetat timp de un an și jumătate modul în care au fost „îngropate” marile dosare de corupție. Documentarul are două ore și crearea acestuia a durat un an și jumătate.

Jurnaliștii Recorder intervievează în cadrul investigației mai mulți judecători și procurori, foști șefi ai DNA și CSM, care dezvăluie cum dosarele sunt tergiversate, astfel încât să se ajungă la prescrierea faptelor. Este vorba despre procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat, potrivit Hotnews.

În ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători cu biografii controversate. Aceștia ar fi fost aduși de la alte instanțe din țară și rude apropiate ale unora au avut probleme grave cu legea. În spatele acestor promovări s-a aflat Lia Savonea. Aceasta a ocupat în ultimii 15 ani poziții cheie în sistemul judiciar. Savonea este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”, se mai arată în comunicatul Recorder. 

„Senzația este că orice ai face, scapi”

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații care apar în documentarul Recorder. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General. „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, subliniază autorii documentarului.

Demersul jurnalistic ,,încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternic.”

Lia Savonea, prima reacție după documentarul Recorder

Președinta ÎCCJ a fost întrebată de HotNews dacă intenționează să plece din funcție după dezvăluirile Recorder. Lia Savonea a acuzat jurnaliștii că au adresat o întrebare ironică. „Întrebarea dvs nu urmărește un răspuns. E limpede. Cu toate acestea, eu vă răspund. Din respect pentru media, ca principiu.”

Președinta ÎCCJ a acuzat o campanie de „delegitimare a unor lideri ai justiției”.

„Situația sistemului judiciar este serioasă și nu poate fi ignorată. Analizez cu atenție ce demersuri sunt necesare. Ne aflăm, din păcate, în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și pe acuzații prezentate ca adevăruri, fără a fi susținute de fapte verificate”, a explicat Savonea.

Magistrata a refuzat să se pronunțe la cald asupra subiectului. Ea a explicat că are nevoie să cerceteze mai în profunzime subiectul.

„Contextul este mai complex decât pare la prima vedere, motiv pentru care am obligația să documentez temeinic toate aspectele înainte de a avea o reacție publică. Dată fiind poziția pe care o ocup, nu îmi pot permite intervenții pripite sau care ar putea fi interpretate”, a explicat Savonea.

„În același timp, este limpede că această stare de fapt nu poate fi lăsată să continue, fără a clarifica toate imputațiile. Nu intenționez să legitimez o zonă care funcționează deliberat în registrul ambiguității și al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziționări provin din interiorul sistemului”, a adăugat ea.

Ministrul Justiției: Sunt la o reuniune pe aspecte foarte importante, nu am văzut decât fragmente

Ministrul Justiției Radu Marinescu a evitat să discute concret despre măsuri care ar trebui luate în urma investigației Recorder. Jurnaliștii au cercetat timp de un an și jumătate modul în care au fost „îngropate” marile dosare de corupție. Totuși, ministrul Justiției nu a văzut în integralitate investigația. El a spus că era ocupat cu „o reuniune a miniștrilor de Justiție pe aspecte foarte importante”.

„Vă mărtusesc că nu am reusit să văd, decât câteva fragmente. Sunt la o reuniune a miniștrilor de Justiție pe aspecte foarte importante la Strasbourg astfel încât pregătind această reuniune nu am reușit decât să parcurg așa fragmentar”, a declarat Radu Marinescu, la Digi24.