Industria alimentară și agricolă din România, un sector esențial pentru economie, se confruntă cu provocări majore odată cu modificările fiscale și creșterea salariului minim. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim rămâne la 3.436 de lei brut, iar tichetele de masă se mențin la 800 de lei, însă modificările fiscale aduc o serie de implicații pentru angajați și angajatori.
Diferențe de venit: Ce rămâne în buzunarul angajaților?
În 2024, un angajat care lucra în industria alimentară sau agricolă cu salariul minim și tichete de masă primea un venit net de 2.316 lei, în timp ce statul încasa taxe în valoare de 1.197 de lei.
În 2025, pentru același salariu brut și aceleași beneficii, angajatul va primi un salariu net de 2.390 de lei, iar statul va încasa 1.744 de lei sub formă de taxe. Cu alte cuvinte, deși salariul net crește cu 74 de lei, statul va încasa în plus 547 de lei față de anul anterior.
O schimbare semnificativă o reprezintă impozitarea tichetelor de masă. Dacă în urmă cu doi ani acestea nu erau impozitate, în 2024 au fost supuse unei taxe de 10% pentru sănătate, iar din 2025 se introduce și o impozitare suplimentară de 10%. Astfel, tichetele de masă vor fi taxate cu un total de 20%, ceea ce diminuează beneficiile reale pentru angajați.
Pentru un angajat nou, în urma creșterii salariului minim, majorarea reală a salariului net este de 70 de lei, nu 178 de lei, așa cum ar fi fost dacă tichetele de masă ar fi rămas neimpozitate.
Impactul asupra companiilor și prețurilor alimentelor
Această creștere a costurilor salariale, coroborată cu impozitarea suplimentară a beneficiilor, pune o presiune suplimentară pe angajatori. În industria alimentară, unde marjele de profit sunt deja reduse, există riscul ca aceste costuri să fie transferate către consumatori sub forma unor scumpiri ale produselor alimentare.
Alternativ, unele companii ar putea să reducă personalul, să limiteze creșterile salariale viitoare sau chiar să își restructureze activitatea pentru a face față noilor costuri. În cazuri extreme, anumite afaceri, în special cele mai vulnerabile, ar putea fi împinse spre insolvență sau faliment.
Cum au evoluat preturile în ultimii ani
Zilele libere și impactul asupra industriei
Anul 2025 va aduce 17 zile libere oficiale, dintre care 13 vor cădea în timpul săptămânii. Pentru angajații din sectorul alimentar și agricol, unde producția nu poate fi oprită, aceste zile libere nu înseamnă odihnă, ci costuri suplimentare pentru angajatori.
În acest sector, companiile trebuie să plătească atât salariile normale, cât și compensații pentru zilele de muncă suplimentară. De asemenea, concediul de odihnă al angajaților este plătit integral de angajatori, iar statul percepe taxe inclusiv pentru aceste zile, ceea ce ridică și mai mult costurile salariale anuale.
Majorare salarială: Beneficii net reduse și presiune pe industria alimentară și agricolă
Creșterea salariului minim și impozitarea tichetelor de masă nu aduc beneficii semnificative pentru angajați, ci mai degrabă sporesc încasările statului. Diferența dintre majorarea brută și ceea ce rămâne efectiv în buzunarul angajaților este minimă, în timp ce presiunea asupra companiilor din industria alimentară și agricolă crește considerabil.
Adica pana acum nu au majorat preturile ,ce gluma buna. Au marit de cate ori au vrut, chiar si cu 100 %. Nu ii plang deloc pe patronii din industria alimentara!
Minciuni!tot ca indexarea alocatiilor si a pensiilor!nu mai mintiti tara!
Sa inchida, oricum majoritatea produselor sunt venite din import, cu sau fara ele absolut nimic nu se modifica deoarece au un impact prea mic pe piata ca sa conteze.