Întâlniri europene cu literatura română

Caragiale la Berlin

Cel mai important dramaturg român, Ion Luca Caragiale, şi-a petrecut ultimii ani de viaţă (între 1905 şi 1912) la Berlin. ICR Berlin marchează cei 100 de ani de la moartea sa printr-o serie complexă de manifestări, care vor aduce în atenţia publicului berlinez, pe tot parcursul anului, personalitatea şi opera marelui scriitor, om de teatru, dar şi pasionat iubitor de muzică. Aflat într-un exil voluntar în „Teutonia”, „nea Iancu”, aşa cum i se adresează prietenii apropiaţi, într-o bogată şi savuroasă corespondenţă, păstrează în permanenţă legătura cu realitatea din România, unde încearcă şi o intrare în viaţa politică.

În seara de 30 martie 2012 are loc primul mare eveniment dedicat lui I.L. Caragiale. Prezentarea filmului documentar „Franzela Exilului” (2002), de Alexandru Solomon, va fi punctul de plecare pentru discuţia între doi exegeţi ai operei lui Caragiale: profesorul Gelu Ionescu (fost redactor la „Europa Liberă”, fost lector de limba şi literatura română la Universitatea “Heidelberg”) şi profesorul Liviu Papadima (profesor la Universitatea Bucureşti, autorul unor importante volume de critică despre Caragiale: “Caragiale, fireşte” şi “Comediile lui I.L. Caragiale”). În încheiere va fi prezentat, în premieră în Germania, filmul „De ce trag clopotele, Mitică” (1981) al lui Lucian Pintilie, inspirat din piesa „D’ale Carnavalului”.

Existenţa unei plăci memoriale pe una dintre casele în care a locuit Caragiale, în cartierul berlinez Wilmersdorf, reprezintă un reper important în reconstruirea traseului scriitorului român, care s-a stabilit în acest oraş „aşa de civilizat şi de curat, […] şi unde domnesc o ordine şi o disciplină exemplare”, de dragul familiei, după cum îşi aminteşte fiica lui Caragiale, Ecaterina.

Tzara şi Lenin joacă şah

Institutul Cultural Român de la Stockholm găzduieşte, pe 19 aprilie, la ora 19.30, lansarea în limba suedeză a volumului “Ghid dada pentru postumani. Tzara şi Lenin joacă şah”, de Andrei Codrescu, în prezenţa autorului, a scriitorului suedez Gunnar Harding şi a traducătorului cărţii, Per Planhammar.

“Ghid dada pentru postumani” analizează lumea “postumană” în care trăim prin intermediul unei imaginare partide de şah între Tristan Tzara, părintele dadaismului, şi V.I. Lenin, părintele comunismului. Partida ar fi putut avea loc în 1916, în neutrul Zürich, în care cele două figuri ale revoluţiei în artă şi revoluţiei ideologice se refugiaseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tratând acest joc ca pe o metaforă a celor doi poli ai gândirii, politicii şi vieţii din secolele XX şi XXI, Andrei Codrescu a creat un ghid despre dadaism, dar şi despre ce ne poate învăţa el pentru a supravieţui prezentului şi viitorului nostru. Cartea a apărut în limba engleză în 2009, la “Princeton University Press”, şi a fost tradusă în limba română în acelaşi an. În suedeză, “Ghid dada pentru postumani” apare la editura “2244”, prin intermediul programului TPS al Centrului Cărţii.

Andrei Codrescu îşi lansează prima carte la Stockholm

Andrei Codrescu s-a născut în România, la Sibiu, iar actualmente trăieşte în Statele Unite ale Americii. A publicat aproape 40 de volume de eseuri, versuri şi proză, cele mai recente fiind “The Poetry Lesson” (2010) şi “Whatever Gets You Through the Night: A Story of Sheherezade and the Arabian Entertainments” (2011). A fost tradus în mai multe limbi şi distins cu numeroase premii, printre care “Big Table Poetry Award”, “Peabody Award”, “The Pushcart Prize”, Premiul “Ovidiu”, Premiul “România Radio Cultural” (pentru “Submarinul Iertat”, în colaborare cu Ruxandra Cesereanu) şi “Premiul pentru Literatură” al Fundaţiei Culturale Române. Editează revista literară “Exquisite Corpse: a Journal of Letters & Life”, al cărei fondator este; deţine, de peste trei decenii, propria cronică culturală la “National Public Radio” şi a predat literatură engleză şi comparată la diverse universităţi americane. Andrei Codrescu a mai vizitat Suedia în 2010, când a participat la Festivalul Internaţional de Poezie de la Göteborg şi la Salonul de Poezie de la ICR Stockholm. “Ghid dada pentru postumani” este prima sa carte tradusă în limba suedeză.

Vagabondaj la Salonul cărţii de la Paris

Salonul cărţii de la Paris

Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat cu librăriile “Humanitas”, participarea României la Salonul de carte de la Paris, care a avut loc între 16 şi 19 martie 2012. Vânzări de carte românească, scriitori români şi francezi în dialog despre vagabondajului literar şi noi contacte cu editorii francezi: acesta este bilanţul participării României la cea mai importantă întâlnire anuală a pieţei editoriale din Franţa.

Din cele 900 de titluri româneşti şi 200 de traduceri în franceză puse în vânzare, peste jumătate au rămas în Franţa, cumpărate atât de românii rezidenţi în Ile de France sau în alte regiuni cât şi de publicul francez interesat de România. ICR a iniţiat vânzarea de carte românească la standul României de la Salonul cărţii în urmă cu trei ani pentru a compensa lipsa unei librării româneşti perene în capitala Franţei. Reprezentanţii Centrului naţional al cărţii şi ai ICR Paris au avut întâlniri pentru promovarea programelor de finanţare a traducerii şi publicării autorilor români în străinătate (Translation and Publication Support, Publishing Romania), precum şi pentru a face cunoscute cele mai recente propuneri de traduceri, cuprinse în catalogul 2012: “Ecrivains roumains”. (www.cennac.ro). Scriitorii români Gabriela Adameşteanu, Ioana Bot, Letiţia Ilea, Ion Manolescu şi Răzvan Rădulescu au fost prezenţi pe toată durată evenimentului. Sâmbătă, 17 martie, ei au dialogat cu scriitorii francezi Maylis de Kerangal, Bertrand Badiou, Michel Le Bris şi Matei Vişniec, autor de expresie română şi franceză, în cadrul a două mese rotunde cu tema “vagabondajul literar”.

Kosti Lăcătuş într-un concert la Salonul cărţii de la Paris

Plecând de la opera şi destinul scriitorului vagabond Panait Istrati ca pretext al discuţiilor, participanţii au declinat valenţele inedite ale temei, printre care: spiritul nomad în BD (Ion Manolescu), filonul literar al imigrării (Gabriela Adameşteanu), experienţa expatrierii (Matei Vişniec), peregrinările poetului Paul Celan (Bertrand Badiou), vocaţia ficţională a călătoriei (Maylis de Kerangal), rătăcirile fertile ale scriitorului Robert Louis Stevenson (Michel le Bris), vagabondajul “din fotoliu” al lui Radu Cosaşu (Ioana Bot), riscurile călătoriei între diferite genuri ale scrisului (Răzvan Rădulescu), poetul – un etern vagabond (Letiţia Ilea). În cele trei zile de prezenţă la Salon, la standul României s-au lansat cărţi de autori români, publicate în Franţa sau în România: “Lizica Codreano, Une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne”, de Doina Lemny (ed. Fage), “Syndrome de panique dans la Ville Lumière”, de Matei Vişniec (ed. Non Lieu), “Blues pour chevaux verts”, de Letiţia Ilea (ed. Le corridor bleu), “FEM”, de Magda Cârneci (ed. Cartea Românească), “Le Camion bulgare” de Dumitru Ţepeneag (ed. POL) şi “Littérature roumaine. L’Entre-deux-guerres”, o istorie bilingvă a literaturii române, de Andreia Român (ed. Non Lieu). Mirella Pătureau, teatrolog, a susţinut împreună cu regizorul Christian Benedetti şi editorul Dominique Dolmieu o dezbatere despre “Noul val al teatrului românesc”, plecând de la cartea Gianinei Cărbunariu, “Alaltăieri. Poimâine. Veşti despre viitor” (ed. L’Espace d’un instant).

Partenerii ICR Paris au fost şi ei prezenţi la standul României. Duminică, 18 martie, a avut loc o prezentare a web-documentarului “Paroles des roumains”, de Marianne Rigaux şi Jean-Baptiste Renaud, un proiect care va avea lansarea oficială pe data de 30 aprilie 2012. De asemenea, magazinul de produse româneşti de la Paris, “Chez Miha”, a oferit sâmbătă, 17 martie, un bufet-degustare de produse tradiţionale.