După ce Gazprom a ameninţat deseori că România ar putea înlocui Bulgaria în proiectul gazoductului South Stream, partea rusă şi cea bulgară au semnat, sâmbătă, la Sofia, acordul interguvernamental pentru construirea conductei, în prezenţa premierilor Vladimir Putin şi Boiko Borisov.
Acordul a fost semnat de directorul Gazprom, Alexei Miller, cel care a vizitat recent atţt Sofia, cât şi Bucureştiul. Gazprom şi compania energetică naţională bulgară vor deţine cate 50% din consorţiu. „Vreau să-i mulţumesc premierului Putin pentru că a acceptat ca acest consorţiu să-şi depună fondurile la Banca Bulgară pentru Dezvoltare, care este deţinută de stat în proporţie de 100%”, a spus premierul Boiko Borisov. Gazoductul South Stream ar putea fi finalizat în 2015 şi va putea transporta 35% din volumul de gaze exportat de Rusia către Europa.
Sosirea lui Putin la Sofia, întârziată cu mai bine de o oră, s-a produs pe fondul unor proteste împotriva sa în capitala Bulgariei. „Putin, pleacă acasă!”, „NU Bulgariei lui Putin”, „NU Bulgariei cal troian al Rusiei în UE”, se putea citi pe pancartele manifestanţilor anti-Putin, scrie agenţia Novinite.
Atmosfera este tensionată şi la nivelul relaţiilor interguvernamentale, după preluarea puterii de dreapta bulgară, în 2009. Justiţia a cerut, chiar în ajunul vizitei lui Putin, ca preşedintele socialist Gheorghi Pârvanov să facă publice stenogramele discuţiilor avute cu Putin în 2008, presa suspectând că atunci a fost afectat interesul naţional al Bulgariei. În urmă cu doi ani au fost semnate acorduri pentru South Stream, pentru construirea de către Rusia a unei centrale la Belene, pe Dunăre, şi pentru construirea oleoductului Burgas-Alexandroupolis, împreuna cu Grecia şi Rusia.
Realizarea tuturor acestor proiecte a fost amânată de actualul premier Boiko Borisov. El a obiectat faţă de dreptul de proprietate al Gazprom asupra tronsonului bulgar a South Stream, a cerut reducerea preţului gazelor importate din Rusia, a anulat construirea oleoductului menţionat sub pretextul nerespectării normelor de protecţia mediului şi a consideră că preţul pentru construcţia centralei nucleare sunt mult prea mari. În plus, relaţia Sofia-Moscova a avut de suferit după ce Borisov a anunţat că doreşte să găzduiască elemente ale scutului antirachetă al SUA, ca şi România.
Toate aceste proiecte energetice îngheţate de guvernarea de la Sofia s-au aflat pe agenda întâlnirii Borisov-Putin.