INTERVIU VIDEO K. Hunor: Există riscul să se rupă coaliția. Ce zice despre Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a răspuns, pentru Cotidianul, la cele mai arzătoare subiecte politice ale momentului.

Cotidianul: Pensiile magistraților. Mai sunt doar câteva zile până pe 28 noiembrie, termenul limită până la care România trebuie să ia o decizie. Altfel riscăm să pierdem 230 de milioane de euro. Președintele Nicușor Dan a lansat o invitație coaliției pentru a media discuțiile și pentru a rezolva problema. Credeți că președintele Nicușor Dan va reuși să găsească un numitor comun și să fie, până la urmă, adoptată o lege privind pensiile speciale ale magistraților? 

Kelemen Hunor: În primul rând, cred că foarte bine face dacă mediază din când în când și în interiorul coaliției, fiindcă asta este scris și în Constituție. Președintele este și un mediator. Și au fost întâlniri și până acum, sigur, în ultimele două, trei sau patru săptămâni. Nu mai știu exact când a fost ultima întâlnire, dar e foarte bine dacă există astfel de întâlniri cu președintele. 

Kelemen Hunor: Nu am reușit să luăm decizii în ultimele trei luni. Pe partea de cheltuieli ale statului nu am făcut nimic

Nu vi se pare că mediază destul de des și asta arată disfuncționalitatea coaliției de guvernare? 

Nu este o problemă în curtea Cotrocenilor, dacă nu funcționează coaliția. Trebuie să facă când e nevoie. Dacă e nevoie des, trebuie făcut des.

Într-adevăr, noi nu am reușit să luăm decizii importante în ultima perioadă, în ultimele două luni și jumătate, aproape de trei luni de zile. Cel puțin în ceea ce privește administrația centrală, administrația locală și reducerea de cheltuieli, tăierea de cheltuieli, nu am făcut mare lucru.

La începutul mandatului, în iulie, am crescut taxele, impozitele, ceea ce deja produce efecte și pozitive, și negative. Pozitive pentru că sunt un pic mai mulți bani la buget, negative – inflația și scăderea puterii de cumpărare. Ceea ce nu e bine. Și pe partea cealaltă nu am făcut nimic. Trebuie să recunoaștem, fiindcă nu am reușit să luăm decizii. 

,,PNL și PSD nu s-au înțeles”

Dar de ce nu ați făcut nimic totuși?

Trebuie să recunoaștem. Fiindcă PNL și PSD, în primul rând, nu s-au înțeles. Asta e toată povestea. Nu putem să ocolim subiectul. De fiecare dată când am încercat să căutăm și o variantă de compromis, nu era de acord nimeni.

Reducerea numărului de posturi ocupate efectiv. Asta era problema permanent. Dacă reducem posturile, modificând legea 63 din 2010, asta înseamnă să dai alte plafoane pentru UAT-uri. Astăzi, plafoanele sunt stabilite la un minimum și la un maximum. Asta înseamnă numărul de angajați la nivelul primăriilor și consiliilor județene. Pe aceste plafoane se face și bugetul.

Prin legea bugetului și, după aceea, prin hotărârile consiliilor locale, trebuie să finanțezi aceste posturi. Indiferent dacă sunt sau nu sunt toate ocupate. Deci noi, dacă nu reducem acest plafon, nu avem cum să facem bugetul pentru anul viitor, că dacă facem pe cifrele actuale, tot același buget va fi.

Și atunci a fost această propunere de la bun început să reducem posturile efectiv ocupate cu 10%. Asta înseamnă aproape 30% din toate posturile, cu o frână de 20%. Sunt câteva localități, multe, de fapt, câteva sute de localități unde primarii n-au exagerat și nu trebuie să reducă nimic. Nu poți să-l pedepsești pe acela care a fost corect.

,,PSD nu vrea reducerea numărului de angajați”

Deci, sunteți mai degrabă de partea lui Ilie Bolojan. 

Nu, nu este o chestie dacă sunt de partea lui Ilie Bolojan sau nu sunt de partea lui Ilie Bolojan, fiindcă de la bun început noi am plecat cu această propunere. Toată coaliția.

După care PSD-ul a zis că nu vrea reducerea numărului, ci vrea din anvelopa salarială. Dar dacă tu reduci din anvelopa salarială în acest an, asta a fost discuția în august, în septembrie, anul viitor mergi cu aceleași cifre, cu aceleași plafoane. Și n-ai făcut de fapt nimic anul viitor.

Iarăși trebuie să vii cu trenulețul, să îngheți, să nu știu ce, niște chestiuni artificiale de a ține cheltuielile. E mult mai corect să reduci aceste plafoane, pentru fiecare UAT, fiindcă prefecții, după aprobarea legii bugetului, trebuie să dea ordin de prefect pentru fiecare UAT în limitele stabilite de lege. Și de aceea nu ne-am înțeles.

Unii au vrut doar să umblăm la anvelopa salarială, alții am vrut să umblăm la aceste plafoane și nu am reușit să ne înțelegem. A fost o propunere la un moment dat de compromis să fie 7,5-8% din plafon, din cifră mare, și 2-2,5% din anvelopa salarială. Nici aia nu s-a putut, acolo nu a fost de acord premierul și atunci ne-am întors din nou săptămâna trecută la varianta inițială cu o completare.

Reducerile din administrația centrală, termen limită până în martie

Și la administrația centrală reducem cu 10%, dar acolo trebuie să vină fiecare ministru cu hotărârea de guvern sau cu lege și cu hotărâre de guvern, fiindcă la nivelul administrației centrale nu e așa cum e la administrația locală, o lege în care sunt date cifrele pentru fiecare minister într-o singură anexă.

Pentru fiecare minister există hotărâre de guvern privind organizarea, organigrama. Și acolo au dat, cel puțin aceasta era discuția de săptămâna trecută, 60 de zile începând de la 1 ianuarie. Până în martie fiecare minister să vină cu hotărârea de guvern. Dacă mă întrebați, poate era bine să începem cu aceste măsuri în iulie, cu reducerea de cheltuielilor. Și după aceea să venim cu taxele și cu impozitele mărite – TVA și accize -, după ce reducem cheltuielile. 

Kelemen Hunor: Dacă reducem doar investițiile publice, noi răcim economia

Nici măcar nu e o reformă să tai din posturi, asta nu înseamnă reformă. Sigur, acolo, în proiectul de lege, sunt anumite chestiuni care ar însemna reformă. Dar doar tăierea nu înseamnă reformă. Dacă însă nu facem acest lucru, nu avem cum să reducem cheltuielile de personal.

Dacă reducem doar investițiile publice, cheltuielile pentru investiții, asta înseamnă că noi răcim economia. Dacă nu crește economia, doar din creșteri de taxe și tăieri de investiții și cheltuieli de genul celor de până acum, nu se poate rezolva acest deficit fiindcă, pe partea cealaltă, anumite cheltuieli au crescut.

Inflația înseamnă creșterea de prețuri și la utilități, și pentru administrația locală, și pentru administrația generală. Deci, dacă nu reușim să creștem economia, să deschidem o perspectivă de creștere economică, n-ai cum să ajungi de la 8,4% la 3% deficit. Este imposibil.

,,Toți suntem vinovați”

Nu este singura reformă blocată, sunt mai multe. Ați reușit să trageți o concluzie. Cine este responsabil pentru blocajul acesta? 

Nu caut eu vinovați. Până când suntem într-o coaliție cu 4-5 formațiuni politice și grupul minorităților naționale, vă dați seama că toți suntem vinovați. 

Dar ce faceți totuși ca această reformă, mă rog, pseudo-reformă, această încercare de reducere a cheltuielilor din administrația publică să se înfăptuiască luna aceasta sau măcar anul acesta? 

Trebuie să se întâmple, altfel noi nu putem pregăti un proiect de buget bine întemeiat pentru anul viitor. Dacă nu reduci aceste cheltuieli, atunci anul viitor primarii vor fi obligați să pună în cheltuielile salariale și aceste sume, indiferent dacă și cum va bloca ulterior guvernul.

De fiecare dată se găsește o metodă de a bloca cheltuielile. Dar asta înseamnă improvizații. Deci nu poți să mergi permanent doar cu improvizații în administrație. Mai ales când ești într-o situație relativ dificilă, cum este România în acest moment, cu acest deficit uriaș.

Deci improvizațiile nu te ajută. Poate pe moment, îți dau o gură de aer. Dar pe termen lung, pe termen mediu nicio improvizație nu te ajută. Sigur, au dreptate și cei care spun, și eu spun acest lucru, că, reducând puterea de cumpărare, trebuie să găsim și stimulente pentru a crește economia, altfel nu o să meargă.

Kelemen Hunor: Pe mine m-au ciuruit. Reforma pensiilor magistraților e la mâna CSM

Mai sunt câteva zile până pe 28 noiembrie. Credeți că este plauzibil ca legea privind pensiile magistraților să treacă într-o formă acceptabilă pentru Curtea Constituțională într-un timp atât de scurt? Dacă nu și vom pierde banii, cine va trebui să răspundă pentru acești bani pierduți? 

Eu am citit motivarea Curții pe decizia de acum o lună și lucrurile sunt în acea motivare relativ simple. Avizul CSM. Deci dacă ne ține CSM-ul 30 de zile pe loc, asta e. Atunci trebuie să așteptăm 30 de zile. 

CSM n-ar putea să urgenteze acest aviz, CSM face și el parte din România?

Pe mine m-au ciuruit. Uitați-vă la mine. Când eu am spus niște lucruri de bun-simț și am spus că a existat o consultare indirectă pe proiectul transmis. În motivarea Curții scrie că a fost trimis proiectul din timp, informal, la CSM. Nu a vorbit gura fără mine. 

,,Nu trebuie discutat plafonul de 70%”

Mai ales că acel aviz nu este obligatoriu, este consultativ. 

Și acest lucru este scris în motivare și în ceea ce a scris Curtea Constituțională. Pentru mine arată un singur lucru. În proiect, în acest moment, dacă vrem să schimbăm ceva, sigur se poate ajunge la 15 ani perioada de tranziție, în loc de 10 ani. Inițial noi am propus 5 ani. După care a fost 10 ani, după care a fost și intervenția președintelui pentru 15 ani. Eu cred că și 10 ani e constituțional, și 15 ani e constituțional.

Și acel prag sau, mă rog, plafon de 70%, eu cred că acolo nu trebuie discutat. Dacă e să facem un compromis, eu cred că compromisul înseamnă că lași și tu de la tine și celălalt ceva de la el. Deci putem să mergem la 15 ani perioada de tranziție, dar în Uniunea Europeană nicăieri nu este peste 70% valoarea pensiei din venitul net.

,,Eu cred că pe mine nici nu mă primesc ăștia de la CSM”

Deci nu ar trebui să fie negociat procentul de 70%?

Eu nu voi negocia, eu cred că pe mine nici nu mă primesc ăștia de la CSM. Dar cei care vor discuta cu ei, și aici, sigur, ministrul Justiției are cel mai important rol și premierul, vor spune ce concluzie. Reforma care e? Reformă e și să mergi la 35 de ani vechime în muncă, cum e pentru orice om, și e de bun-simț, reformă e și această reducere a valorii la 70% din venitul net.

Eu am înțeles care sunt problemele, fiindcă veniturile și la magistrați sunt extrem de diferite în funcție dacă e la tribunal, dacă e la curtea de apel, dacă e la Înalta Curte.

Sigur și acolo sunt diferențe uriașe, dar în acest moment, eu cred că regula de bază e importantă, principiul este important, că și magistratul este cetățean ca orice alt cetățean în acest stat. 

Tocmai nu credeți că statul român îi discriminează pe toți ceilalți pensionari, cetățeni, profesori, medici? Magistrații sunt singurii care își negociază pensia cu guvernul, în acest moment. 

Asta am spus și eu, asta au zis și alții. Și nu numai, după care mai merg și în justiție și recuperează. Tot ei. Că acolo încă n-am vorbit de restanțele către magistrați, că există niște restanțe serioase.

Miliarde …

Miliarde care trebuie plătite, fiindcă în justiție ei au câștigat procesul, ei fiind pe partea unde se ia decizia. Din acest punct de vedere, e o situație ciudată. Ce am înțeles eu, că din punctul lor de vedere, cel puțin, trebuie trimis proiectul la CSM și dacă ei ne țin 30 de zile, trebuie să așteptăm. 

,,Dacă CSM-ul ne ține 30 de zile, n-avem altceva de făcut decât să așteptăm 30 de zile”

Atunci CSM e responsabil că vom pierde banii?

Nu, eu nu caut responsabili. Asta faceți dumneavoastră, jurnaliștii, analiștii.

PSD îl vede responsabil pe Ilie Bolojan. 

Nu știu. 

Și spune Sorin Grindeanu că ar trebui să demisioneze dacă pierdem banii. Dvs ce credeți?

Nu știu. Decide Bolojan la un moment dat ce va face eu. Eu spun în felul următor. Dacă CSM-ul ne ține 30 de zile, n-avem altceva de făcut decât să așteptăm 30 de zile. Ca să nu intrăm iarăși pe procedură. Fiindcă aici motivarea e pe procedură, nu e pe fond.

Pe fond nu am văzut că ar fi o problemă, fiindcă eu chiar nu văd o problemă. Dacă pentru dumneavoastră e 35 de ani în câmpul muncii și pentru ăla va fi 35, care ar fi problema de constituționalitate? Dacă stabilești la 70%, de ce ar fi mai constituțional nivelul de 75 decât 70? 

În condițiile în care ceilalți cetățeni au 40%. 

Da. Ceilalți au 40-45%. Foarte puțini sunt care ajung la jumătate. În Europa, că avem acel tabel comparativ, e de la 60 până la 70%, 65 de obicei, 67, 62, 70 e maxim. Noi am zis hai să mergem la maxim, să fim primii în ceva, nu ultimii. Nici aia nu e bine. Acum, scuzați-mă.

Ce risc există pentru ruperea coaliției. ,,Doar unul va câștiga. Dintre Ciucu, Băluță și Drulă, doar unul va câștiga”

De la subiectul pensiilor magistraților sau de la alegerile pentru București, se poate ajunge la o ruptură a coaliției?

Se poate, sigur. Vă dați seama, acolo sunt din coaliție trei candidați. Plus mai sunt niște sateliți acolo, SENS, nu mai știu de unde, care sunt mai aproape de USR și probabil că la un moment dat ei se vor înțelege.

Doar unul va câștiga. Dintre Ciucu, Băluță și Drulă, doar unul va câștiga. Ceilalți vor fi perdanți cu partide, cu tot. Și asta înseamnă că vor fi niște probleme, tensiuni. 

Sigur, nu știu cum se vor ataca în această perioadă în campanie. Deja am văzut niște atacuri din toate părțile. Asta va mai agrava situația, dar n-au cum să câștige toți trei. Unul va câștiga.

Pe cine vedeți favorit? 

Nu știu, mă uit, că eu nu votez în București, chiar nu… Mai ales că suntem colegi cu toții și cu Drulă, și cu Ciucu, și cu Băluță. Nu vreau să-mi dau cu părerea, nu votez în București, chiar nu contează ce cred eu. Dar eu ca și principiu vă spun, din trei, dar unul va câștiga. 

Și asta înseamnă că se va rupe coaliția? 

Nu știu dacă se va rupe, eu sper că nu, dar vor fi urmări. Doamne, ok, să nu pierdă toți trei, că atunci e și mai rău.

De ce nu are interes PSD să se alieze cu AUR

Vedeți posibilă o coaliție PSD-AUR la guvernare? 

Deci eu nu fac speculații. Eu cred că PSD-ul nu are niciun interes să plece din coaliție și nu are niciun interes să meargă cu AUR într-o altă coaliție. Nu că, domne, ce spune Europa, că, haideți, Europa va spune astăzi ceva, mâine e o altă zi. Deci nu asta este problema. Problema e că electoratul PSD unde e? La AUR.

Te asociezi ca AUR ca să ce? Tu trebuie nu să te duci după electorat la AUR, ci să iei electoratul înapoi. Asta înseamnă o strategie pe termen mediu, pe termen lung, cred că PSD-ul a făcut această strategie.

Plus, în aprilie 2027, dacă nu mă înșel, preiau funcție de prim-ministru, deci n-au niciun interes să plece, dar, da, au interes de a recupera electoratul. Corect, așa e. 

Deci eu nu fac scenarii că pleacă PSD-ul, nu fac scenarii că se poate și o altă coaliție, că matematic sunt puține șanse. Se poate fără noi, cu USR, PSD, PNL minoritățile. Se poate fără USR, cu noi, PSD, PNL, nu se poate fără PSD și fără PNL în acest cerc.

Se poate sigur, cu AUR, dar aici eu nu cred că au ei vreau un interes să meargă acolo. 

Se poate guvern minoritar, e o altă discuție, nu este exclus. Asta a funcționat în România de câteva ori și poate funcționa, dacă ai o înțelegere bună. Se poate merge și în această direcție. Dar eu cred că toți cei care suntem în acest moment la masă, indiferent de supărări, indiferent de nemulțumiri, toți dorim să meargă această coaliție mai departe.

Cu sau fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria?

Dar se poate și fără Ilie Bolojan? 

Ilie Bolojan este premier. Se poate fără oricine, deci asta nu e o problemă. Că vă dați seama că se poate și fără Ilie Bolojan, și fără mine, și fără Grindeanu, și fără Fritz, și fără Pambuccian, nu asta este problema.

Și nici nu punem problema în acest fel, cel puțin, noi, că sigur că se poate. Nu există om fără de care nu poți să mergi mai departe.

De ce nu e bună rotativa

Kelemen Hunor: Situația e în felul următor. Ne-am înțeles cu toții că dă PNL-ul premier în prima parte a guvernării comune și PNL-ul a zis Ilie Bolojan, președintele partidului, corect.

Am spus că se face rotativa, cu care eu nu am fost de acord, dar asta e o altă poveste. Mi-au zis că trebuie făcută rotativa, că eu am o experiență mai tristă cu rotativa, nu știu cum e poporul cu rotativa, dar eu am o experiență tristă cu rotativa. 

Ați rămas în afara guvernării? 

Nu neapărat că am rămas. Mă rog, nu trebuia să rămânem. Dacă s-ar fi respectat acordul din 2021, se făcea rotativa fără să fim noi atinși. Nu asta este problema, că am fost împinși pe scări.

Pur și simplu, premierul, când se apropie de momentul rotativei, momentul 2027, aprilie, nu mai are autoritatea necesară și ministerele rămân blocate. Așteaptă noul șef. Deci asta este problema cea mai mare. 

Și cum urmează rotativa? Bineînțeles că președintele PSD-ului are prima șansă, că dacă el va fi nominalizat de PSD la rotativă, toată lumea acceptă. Cum toată lumea l-a acceptat și pe Ilie Bolojan. Asta este jocul democratic. 

Eu nu pot să spun nici unuia, nici altuia să nu vii cu președintele partidului sau să vii cu o altă nominalizare. Dacă cineva vine cu o altă nominalizare, noi trebuie să acceptăm. Nu dăm nici noi, de la UDMR, nici cei de la USR, premier, rotativa se face între cei mari. 

Ce consecințe ar putea avea vizita omului de afaceri Bogos la Palatul Victoria

Credeți că episodul vizitei omului de afaceri Bogos la Palatul Victoria i-ar putea încheia cariera domnului Bolojan înainte de rotativă? 

Nu cred. N-am vorbit nici cu Bolojan, nici cu altcineva. Dar ce am citit  în presă, inclusiv stenogramele, dacă sunt autentice, arată că Ilie Bolojan a zis că nu acceptă ceea ce dorea omul și e corect să spună așa. 

Că s-a întâlnit la Palatul Victoria …, poți să te întâlnești oriunde. Poți să te întâlnești și la restaurant, și la partid, și acasă. Acolo lucrează premierul. Și chiar stă de dimineața până seara, că e un fel de stahanovist domnul Bolojan, în sensul bun al cuvântului. Îi place să lucreze. Nu se uită, domnule, e patru, hai opt ore și am plecat. Nu, el lucrează până seara de târziu. Și dacă acolo l-a primit, acolo l-a primit. Chiar nu asta e problema. Dacă ar fi fost o chestie care, într-adevăr, ar fi imputabilă premierului, altceva. Dar nu e. 

,,Dar dacă vine un coleg de partid la tine și spune că vrea să vorbească cu tine în chestiuni politice, sigur că îl primești”

I se reproșează faptul că a acceptat întâlnirea aceasta pe chestiuni politice și că nu a denunțat intențiile. 

Nu vreau să comentez, pentru că nu am participat la discuție. Dar dacă vine un coleg de partid la tine și spune că vrea să vorbească cu tine în chestiuni politice, sigur că îl primești.

Nu a zis că vrea să vorbească despre nu știu ce lucruri. Mai departe, nu am participat, nu știu. Fiecare abordează cum poate, dar eu cred că nu trebuie să fim noi îngrijorați de care era politica lui Bolojan după acest episod. 

Dar nu credeți totuși că nivelul de corupție din clasa politică e foarte, foarte ridicat? Se vehiculează niște sume imense, 1,5 milioane de euro să te ducă cineva la întâlnire cu prim-ministrul.

Nu știu dacă e adevărat sau nu, asta vom vedea când… 

Nu știm, dar astea, informațiile… 

Nu, nu știm dacă e adevărat sau nu. E inacceptabil, deci e inacceptabil să se întâmple așa ceva și să fie vehiculate astfel de sume. Din păcate, în România, în continuare, corupția, la toate nivelurile, deci nu e vorba de … dar, cel puțin percepția oamenilor, e că există. Și trebuie să lupți permanent împotriva corupției. 

Kelemen Hunor: Per total, activitatea lui Nicușor Dan e ok

Președintele Nicușor Dan face ceva în acest sens? 

Nu știu, nu aș putea să spun că face sau că nu face. 

A fost una dintre temele campaniei sale.

Și sunt convins că el, când are ceva de spus, va spune. Deci nu vreau să comentez. A făcut, n-a făcut. Habar nu am ce a făcut în această perioadă pe acest… 

Dar per total? 

Per total e ok. Acum are și echipă, a început să se miște. Văd că, mai în toate domeniile care țin de președinte, vorbesc de externe, de securitate națională, e mai prezent domnul președinte, dar nu aș vrea să comentez ceea ce nu știu.

De ce nu a ajuns încă România la Casa Albă

Spuneați despre președinte că principala lui grijă trebuie să fie politica externă. 

Și nu numai. 

Dar în această direcție, l-ați urmărit în ultima perioadă? A făcut ce trebuie, face ce trebuie, merge pe calea cea bună? Multă lume s-a întrebat de ce încă nu există vizita la Donald Trump. 

Vizita la Donald Trump nu e așa simplă. 

Pentru alți lideri pare simplă. Pentru Viktor Orban. 

Contează relațiile anterioare și relațiile personale. Ceea ce nu avea, probabil Nicușor Dan. Nu știu, probabil că nu avea. Pentru că nu era în poziția în care putea să aibă o relație personală cu Donald Trump. Era primarul general Capitalei. Nu se întâlnește, nu se pupă cele două funcții. Nici în primul mandat a lui Trump, nici în perioada campaniei electorale. Sunt convins că va ajunge și președintele la Casa Albă. Am înțeles că anul viitor.

Decizia legată de UE care ar trebui să ne intereseze

Aici, cea mai importantă este, din punctul meu de vedere, ce face în Uniunea Europeană, fiindcă au fost probleme foarte mari, pentru fiecare stat, pentru viitorul economic și competitivitatea în Uniunea Europeană. E o competiție absolut ucigătoare în plan global. Și eu știu că poziționarea lui Nicușor Dan până la acest moment a fost ok. E o chestiune, o dezbatere despre care nu numai el, nimeni nu a zis nimic în România. 

Eu cred că la un moment dat trebuie o dezbatere sau o poziționare ce facem cu dorința unora din Uniunea Europeană de a renunța la consens. Nu la dreptul de veto, că nu așa scrie în Tratat, consens scrie. Și sigur dacă nu există consens, e veto. Pentru România ar fi catastrofal să dăm acordul în direcția de a renunța la consens.

Adică să se ia cu majoritate deciziile.

Da. Suntem o țară mică, suntem o țară foarte ușoară în relația cu celelalte state. Nici economic, nici militar, nu contăm față de Franța, Italia și așa mai departe, țările puternice. Și asta înseamnă că, de fiecare dată, dacă se ia cu majoritate deciziile, se formează majoritatea fără noi și vom fi perdanți. Deci România și orice stat mai mic, mai puțin puternic, nu ar trebui să accepte renunțarea la consens. Se va întoarce împotriva lui.

Ori permanent trebuie să fie de acord cu cei mari și marile țări tot timpul au alte interese decât țările mici și mijlocii, ori pierde permanent. Deci nu există dezbatere în acest moment în România despre această inițiativă. Eu cred că ar trebui să avem o poziționare foarte fermă și foarte argumentată, fiindcă orice renunțare la consens pentru România este de dăunător. 

De ce am aflat de la ucraineni despre retragerea parțială a trupelor SUA din România

Ar trebui premierul să meargă în Parlament la chemarea PSD ca să explice retragerea trupelor SUA?

Ar trebui să meargă și va merge, doar că săptămâna trecută era cu cei de la Rheinmetall, dacă îmi aduc aminte bine. Și va merge, că e un om care răspunde și este responsabil. Răspunde la orice astfel de inițiativă și la dialog. Problema nu e ce s-a întâmplat în Parlament, în biroul permanent, când a fost acest subiect între AUR și PSD.

Din punctul meu de vedere, sunt două sau trei chestiuni. Prima chestiune e că am aflat de la ucraineni. Asta e o problemă, dar nu este neapărat problema lui Moșteanu. Pur și simplu, ucrainienii n-au reușit să-și țină gura, că a doua zi era proiectat un anunț comun. Doar că ăștia n-au putut, că așa sunt ei. Dacă află ceva, imediat trebuie să…

Trebuia să aflăm noi ori de la ministrul de Externe, ori de la ministrul Apărării, ori de la președintele țării, ori de la premier, fiindcă așa era normal. Și asta lasă un gust amar.  În fiecare an, domne, noi aflăm de la ucraineni, pe surse, ce se întâmplă. 

A doua chestiune, să nu dramatizăm situația. Nu cei 900, maximum 1000 de militari americani ne vor apăra. Ei erau în rotativă oricum și au venit după 2022 la Kogălniceanu. Cei care sunt la Câmpia Turzii și cei care sunt la Deveselu rămân. Deveselu este cel mai important și nu face activitate turistică. Și nu stă apărarea României în cei aproape 1000 de militari. Sigur, vor veni alții. Se face rotația și nu se schimbă mare lucru din acest punct de vedere. 

,,Credeam că SUA ne va apăra indiferent ce se întâmplă. Nu există prânz pe gratis mereu”

Semnalul e prost, iarăși. Nu e problema neapărat a celor 1000 de militari americani, ci semnalul că americanii restabilesc sau recalculează. 

Sau sunt mai puțini interesați de această zonă. Acesta este semnalul transmis lui Putin. 

Kelemen Hunor: Nu cred că sunt mai puțin interesați fiindcă, dacă la Deveselu ei ar fi demontat scutul sau ar fi redus capacitatea scutului, atunci ar fi o problemă. Fiindcă acest scut este și spre Rusia, dar este și spre Orientul Apropiat. Este o chestiune mult mai complexă și eu m-aș uita la Deveselu și la Câmpia Turzii și nu neapărat la acești militari, o mie sau cât sunt acolo. Încă nu știm dacă trece de Congres, nu trece de Congres, și în America sunt niște dezbateri în această direcție.

,,Trebuie să investești în apărarea ta. Și asta noi am neglijat”

Și a treia chestiune. Ce facem noi cu înzestrarea armatei? Ăsta este cel mai important lucru. Ne mișcăm mai repede? Facem ceva coerent? Facem ceva foarte articulat pe termen mediu, pe termen lung? Sau ne așteptăm să fim tot timpul apărați de altcineva? Această întrebare este valabilă pentru fiecare stat din regiune și din Uniunea Europeană.

În această perioadă de 10, 20, 25 de ani Europa în continuare avea impresia că America ne va apăra, indiferent ce se întâmplă. Și așa, mai popular, că există prânz pe gratis în fiecare zi. Nu există! Trebuie să plătești. Trebuie să te pregătești Trebuie să investești în propria ta apărare. Că după aceea există și o apărare colectivă. foarte bine. Nu se poate fără. Dar trebuie să investești în apărarea ta. Și asta noi am neglijat. Și noi, și alții, se vede în acest moment. Și eu sper că ne mișcăm bine, că ne vom mișca bine. 

Dar aici trebuie spus. Investiție în tehnologie, investiție în inteligența artificială. Investiție nu în tancuri neapărat și în blindate, fiindcă se vede că se schimbă, foarte mult se schimbă războiul. Asta a arătat războiul ruso-ucrainean. Se schimbă foarte mult. Drone și multe, multe alte chestii.

Kelemen Hunor, despre declarațiile Oanei Gheorghiu la adresa lui Trump

Declarațiile doamnei Oana Gheorghiu, noul vicepremier, despre Donald Trump afectează politica externă a României? 

Nu, nu cred că asta afectează. Nu erau foarte ok acele declarații. A făcut-o în calitate de …, nu știu ce calitate avea atunci. Nu era membru al guvernului. Din acest punct de vedere sigur că fiecare om responsabil citește la locul lor acele declarații. Nu explodează relațiile din cauza acestor declarații, în niciun caz. A și retras, am văzut.

A șters postarea.

Știți ce îmi place mie? Când românii devin îngrijorați de ce se întâmplă în Statele Unite. Nu mai putem, că a fost ales Trump. Gata, rupem hainele de pe noi! Dom’le, ce a declarat Vance! Domnule, nu se mai poate, hai, aruncăm cizmele! Aranjați odată ce e de aranjat acasă și după aceea vă îngrijorați cine este ales în New York. 

Vă place de primarul New York-ului?

Nu, dar asta e altă treabă. Nu trebuie să-mi placă mie, dar trebuie să placă new yorkezilor. Dar să fii ipocrit și să explodezi ce se întâmplă în America, dar nu te îngrijorează ce se întâmplă în țara ta … totuși. 

De ce nu a urmărit Kelemen Hunor ce s-a întâmplat la Congresul PSD

Ați urmărit congresul PSD? 

Nu!

De ce, că nu avea miză sau de ce n-ați urmărit? 

Nu, aveam altă treabă.

De ce nu ați fost acolo? 

Că n-am fost invitat! Vă dați seama, vineri, nu știu, trebuie să mă uit ce program am avut, dar am avut o grămadă de întâlniri. Nu m-am așezat în fața televizorului, să urmăresc. Am citit seara câteva declarații. 

Kelemen Hunor: Eu nu mai iau după discursurile PSD

PSD și Sorin Grindeanu sunt în coaliție sau în opoziție, după cum au sunat discursurile de la congres?

Eu nu mă iau după discursuri. Sunt de mult în politică.

După discursuri păreau total în opoziție.

Deci, ei sunt în coaliție. Mergem pe această variantă. Există o înțelegere. Nimeni nu a renunțat la înțelegere. Nimeni nu a rupt înțelegerea. Deci, din punctul meu de vedere, asta este important. Sigur, congresul e un moment important pentru orice formațiune politică, pentru orice partid. Mai ales că au fost și alegeri, dar nu am urmărit așa, moment cu moment.

,,La Timișoara, acasă la Grindeanu, acum doi ani, tot acel imn a fost cântat. Erau Ciolacu și cu Ciucu în sală. Și nu s-a ridicat niciunul. Nimeni nu a fost revoltat”

Ați mai vorbit cu Sorin Grindeanu după momentul de la Congresul UDMR când a plecat în timpul imnului Ținutului Secuiesc?

Da, dar despre subiect n-am vorbit. Că a fost decizia lui.

Dar a fost un mesaj pentru electoratul PSD? 

Probabil că da, nu-mi dau seama.

V-a deranjat momentul? 

Nu, eu nu mă supăr așa ușor. Fiecare face ce dorește. E om matur, decide el ce trebuie să facă. Eu n-am văzut atunci. Eu stăteam unde stăteam acolo. Eu nu l-am văzut pe Sorin Grindeanu plecând și întorcându-se. După aceea mi-au zis colegii și presa, dar eu n-am văzut în acel moment.

Dar vă dați seama, la Timișoara, acasă la Grindeanu, acum doi ani, tot acel imn a fost cântat când erau Ciolacu și cu Ciucu în sală. Și nu s-a ridicat niciunul. Nimeni nu a fost revoltat. Deci am impresia că din când în când din acest subiect se face o mare revoltă națională. Eu am spus și atunci. E moștenirea culturală și a voastră. Dacă aveți un milion de oameni, aveți 700 de mii de secui și au acest simbol, care nu este altceva decât un simbol comunitar, care-i treaba?! 

Vedeți acest gest înscris în logica de care vorbeați, a PSD-ului de a încerca să recupereze electoratul pierdut de la AUR? 

Nu vreau să speculez. Trebuie să îl întrebați pe domnul Grindeanu că el nu… Nu vreau să speculez, nu știu. Nu l-am întrebat. Am înțeles că a ieșit, s-a întors. 

Dar n-ar fi trebuit să fiți la congresul PSD? Nu așa se poartă într-o coaliție?

Dacă numai eu nu aș fi fost invitat, atunci aș comenta. Dar ei n-au invitat din afară pe nimeni, asta a fost decizia lor. Eu respect decizia lor. Deci nu vreau să comentez. Dacă eu aș fi fost invitat. m-aș fi dus. Data trecută când am fost invitat, eram acolo. Dar asta a fost decizia lor. Nici Bolojan, nici Fritz. Nici Nicușor Dan, nici eu. Deci nu e nici o problemă.

Kelemen Hunor știe, dar nu spune de ce nu a venit Nicușor Dan la Congresul UDMR

L-ați invitat pe Nicușor Dan și cu toate astea n-a venit. Va explicat de ce n-a fost la congresul dumneavoastră?  Că au apărut acele imagini cu ViKtor Orban cântând într-un restaurant din Cluj. Și multă lume a speculat. 

Nu, nu. Trebuie să-l întrebați pe Nicușor Dan de ce n-a venit.

Dar știți motivul? Nu răspundeți, dar știți? 

Eu cred că știu. 

Ok, încercăm și la Cotroceni.

Câți parlamentari nu mai prind loc în viitoarea legislatură

Cotidianul: Reducerea numărului de parlamentari. Este o nebuloasă în ceea ce privește decizia. Cine spune adevărul? Toată lumea, după discuțiile de la coaliție, a înțeles că s-a bătut palma pe reducerea cu 10%, propunerea UDMR. PSD spune că nici gând să se fie luat o astfel de decizie.

Kelemen Hunor: A fost în principiu, nu am luat decizia. Am agreat de principiu că trebuie să reducem și numărul de parlamentari și sunt două variante la acest moment. E varianta lui Năsui, proiectul care a trecut tacit de Senat și care reduce numărul de parlamentar la 300. Dar inversează totul. Spune că sunt 200 de senatori și 100 de deputați, dispare grupul minorităților. Ei spun că, domne, așa e referendumul. 

Despre referendum am spus de foarte multe ori că a fost un referendum demagogic, populist al lui Traian Băsescu. A avut nevoie de un instrument, la un moment dat pe pârtia de schi, și acolo era o singură cameră. Deci asta înseamnă că, dacă vrei să respecți, faci o singură cameră. Asta nu se poate decât prin amendarea Constituției. 

Propunerea UDMR privind reducerea numărului de parlamentari

Înțelegem că proiectul acesta nu e agreat decât de USR sau nici de USR?

Kelemen Hunor: Asta nu știu. Mă gândesc că, cea puțin formal e agreat de USR, nu știu dacă din inimă sau doar că e a lor inițiatorul. Chiar nu are importanță. Dar ceilalți au avut rețineri foarte serioase. Toată lumea. Și atunci, într-adevăr, a existat acea propunere venită din partea mea, să reducem cu 11%. Asta reiese din calculele de la recensământ și din numărul de rezidenți din România.

A scăzut populația. Suntem la 19.700.000 și ceva pe recensământul din 2021 și dacă ne uităm la rezidenți tot acolo suntem. Deci este o scădere relativ mare. Noi am spus că asta înseamnă, păstrând norma de reprezentare, să reduci numărul de parlamentari, calculând pentru fiecare județ. 

Avem liste județene, ăsta este sistemul nostru. În fiecare județ, în funcție de aceste două criterii, rezidenți și numărul de populație din recensământ, reduci punând o frână. 2 cu 4. Deci să nu fie mai puțin de 2 senatori în județele mici și mai puțin de 4 deputați. Și la diaspora crește un pic, fiindcă acolo va fi 3 cu 5 sau ceva de genul ăsta, în loc de 2 cu 4.

Dacă aplici această formulă, automat se reduce cu 11% numărul de parlamentari. Asta era alternativa noastră. Am făcut și calculele pe fiecare județ, am dat colegilor mei și trebuie acolo un articol – două în lege în care spui care sunt criteriile dincolo de norma de reprezentare și transpui.

Nimeni nu a zis că nu este de acord, toți au cerut anexele și propunerea, calculele, le-am dat. A rămas că fiecare nominalizează un om pentru grupul de lucru, să facem modificările necesare în lege.

Avertismentul lui Kelemen Hunor: Dacă se schimbă sistemul electoral, AUR poate lua peste 50%

Kelemen Hunor: Eu am mai spus încă ceva, că nu trebuie schimbat sistemul electoral. Dacă mergi la 300, așa cum propune USR, pe sistemul actual, e aproape imposibil să găsești modalitatea de a aplica legea corect. Asta ar însemna și o regândire a sistemului electoral. În acest moment, din punctul meu de vedere, orice regândire a sistemului electoral, dincolo de a reduce numărul de parlamentari conform recensământului și conform datelor de rezidenți din fiecare județ, înseamnă să favorizezi peste măsură partidele mari. Asta înseamnă că AUR s-ar putea să ia singur 50% sau peste 50%. 

Deci trebuie să păstrăm reprezentarea proporțională. Nu e o problemă a UDMR-ului. Noi oricum rămânem, indiferent de sistem și indiferent de numărul de parlamentari. Dar e o problemă de distorsionare a rezultatului final. 

Deci, dacă noi nu reușim să păstrăm acest sistem proporțional, ce înseamnă? Fiecare vot se transformă în mandat la sfârșitul zilei. Acolo unde a fost dat. Dacă a fost dat unui partid, mandatul va fi tot acolo. Sigur, la ultima redistribuire din coș la nivelul național, s-ar putea să te trezești, cum ne-am trezit noi acum, că avem un deputat în Vaslui. Dar voturile acolo se vor regăsi, unde a dat cetățeanul și asta este cel mai important. Nu că vă votez eu pe dumneavoastră și Zachmann ia mandatul. Nu că ar fi o problemă.