Invitaţie la teatru

Teatrul Bulandra

“La Grande Magia”

Spectacolul de la Bulandra urmează viziunea compozită a autorului, reuşind „corespondenţa ideală între viaţă şi spectacol, fuziune când armonioasă, când scrâşnită între râs şi lacrimi, între grotesc şi sublim”, aşa cum dorea însuşi De Filippo.

Regizorul ştie să evidenţieze umorul ca un contrapunct al dramaticei propuneri auctoriale, potrivit căreia, viaţa este făcută numai din minciuni şi înşelătorie, din deziluzii, iar oamenii sunt în mâna întâmplării.

Iar spectacolul inteligent montat şi excelent susţinut actoriceşte antrenează spectatorul în dansul, absurd şi ademenitor totodată, al realităţii cu iluzia, cu “Marea Magie”.

Regia: Elie Malka. Scenografia: Octavian Neculai. Light design: Alexandru Darie.

Cu Virgil Ogăşanu, Răzvan Vasilescu, Camelia Maxim, Radu Amzulescu, Mirela Gorea, Valeria Ogăşanu, Romeo Pop, Vlad Zamfirescu, Adrian Ifrim, Anca Andone, Marius Chivu, Mihai Bisericanu ş.a.

Spectacolul poate fi vizionat duminică, 30 martie, la ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei.

ARCUB

“Viţelul de aur”

„Viţelul de aur”

Tot ce e actual în lumea noastră. Birocraţia, lăcomia noilor îmbogăţiţi, absurditatea unor vremuri tulburi, de tranziţie, în care şmecheriile sunt ridicate la rang de artă şi escrocii sunt la ordinea zilei – toate aceste subiecte vă sunt cunoscute de la ştirile pe care le ascultaţi zilnic? Tocmai despre aceste lucruri, descrise într-o lumină comică de inegalabilul cuplu de prozatori, Ilf şi Petrov, este vorba în spectacolul de teatru „Viţelul de aur“, pe care îl puteţi vedea duminică, 30 martie, de la ora 19.00, la Sala ARCUB.

„Viţelul de aur” este o continuare a romanului „Douăsprezece scaune”, o altă lucrare extrem de cunoscută, scrisă de Ilf şi Petrov. Spectacolul de la Sala ARCUB îl aduce în faţa publicului pe Ostap Bender, un şarlatan „simpatic“, veşnic dornic de îmbogăţire, şi un veritabil escroc sentimental. Ostap Bender a devenit un personaj-emblemă în ţările din fosta Uniune Sovietică, astfel încât statui, medalii, timbre marchează amintirea personajului comic, un escroc universal, care se regăseşte în orice societate, aflată mai mult sau mai puţin în tranziţie.

Personajul central este interpretat de tânărul actor Tudor Istodor, deja cunoscut şi apreciat de iubitorii de teatru. Crescut într-o familie de actori (fiul Maiei Morgenstern şi al lui Claudiu Istodor), artistul şi-a început o carieră derulată pe două „meridiane“, în teatru şi în film. A fost recent distribuit şi remarcat în producţia „Hamlet“ (regia Marcel Ţop, Teatrul “Nottara”) şi în pelicula cinematografică „Domnişoara Christina“ (după Eliade, regia Alexandru Maftei).

„Pentru mine rolul Ostap Bender din spectacolul «Viţelul de aur» a fost în primul rând o şansă de a întâlni pe scenă colegi alături de care îmi face mare plăcere să lucrez, o ocazie de a mă juca, de a fi ludic şi, până la urmă, o cale de a le spune oamenilor această poveste extraordinară, cu umorul ei special, cu cinismul ei, cu actualitatea ei  desăvârşită!”

Alături de Ostap Bender, veţi călători imaginar prin Uniunea Sovietică a anilor ‘20 în compania unor personaje magistral ilustrate de Ilf şi Petrov şi cărora le dau viaţă cinci tineri actori plini de talent: Cătălin Babliuc (Balaganov), Dan Rădulescu (Panikovski), Lucian Iftime (Koreiko), Smaranda Caragea (Varvara) şi Radu Iacoban (Ptiburdukov).

Regia spectacolului îi aparţine lui Eugen Gyemant, montarea sa fiind una de inspiraţie cinematografică: actorii interpretează mai multe personaje, elementele de decor se succed rapid, producţia este aşadar una plină de ritm şi de probleme actuale.

Scenografia ingenioasă a fost realizată de Vladimir Turturică şi Tudor Prodan.

Teatrul “Bacovia”

Nick Mancuso, pe scena festivalului Gala „Star” din Bacãu

„Ona Man Show Nick Mancuso”, la Bacău

“Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice”, Gala „Star”, organizat de Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacãu, atrage cu fiecare an, prin prestigiul sãu, atenţia artiştilor de renume internaţional.

Dacã anul trecut, publicul festivalului a avut şansa să o admire în recital extraordinar pe celebra sopranã Angela Gheorghiu, la cea de-a IX-a ediţie (4 – 8 aprilie 2014), invitatul de onoare va fi celebrul actor hollywoodian Nick Mancuso. Starul american, de origine italianã, va susţine luni, 7 aprilie, de la ora 21.00, pe scena Teatrului Municipal „Bacovia”, recitalul extraordinar „The Death of Socrates”, adaptare proprie după Platon. De asemenea, cunoscutul actor va face parte din juriul festivalului Gala „Star” 2014, alături de regizorii Alexander Hausvater şi Laurenţiu Damian.

Invitatul de onoare al Teatrului Municipal „Bacovia” este nu doar un foarte apreciat actor de teatru, film şi televiziune, ci şi scriitor, profesor, artist plastic şi producător, premiat cu cele mai importante distincţii artistice din Canada, laureat al “New York Film Festival”, pentru filmul „The Last Gamble” (2011), cu Steve Bauer, în regia lui Joe Goodavage. Ca profesor de teatru, promoveazã sistemul său personal de predare bazat pe cartea sa “Acting (is) for Everyone”.

Studiazã Yoga, Aikido, Tai Chi, Chi Kung şi meditaţie tibetanã, fiind de asemenea un creştin practicant. Deţine diplome în Psihologie şi Filosofie, de la Universităţile Toronto şi Guelph, din Canada. În 1984 a refuzat, “pe considerente filosofice”, invitaţia actorului Charlton Heston de a deveni membru al prestigioasei “Academy of Motion Picture Arts and Science” (SUA).

În peste 40 de ani de actorie, a lucrat în 12 ţãri, în trei limbi străine, realizând mai mult de 200 de filme şi show-uri de televiziune.

S-a nãscut Nicodemo Antonio Massimo Mancuso, în 1948, în Calabria (Italia), şi a emigrat cu familia sa în 1955, în Toronto, Canada.

Şi-a început cariera de actor la mijlocul anilor ’60, ca membru fondator al numeroase companii de teatru underground din Toronto, precum “Toronto Free Theatre”, “Canadian Stage”, “Factory Lab Theatre” şi “Theatre Pass Muraille”.

În 1970, a devenit director artistic pentru “Pier One Theatre”, din Halifax, Noua Scoţie; în 1976 a devenit membru al Teatrului “Stratford”, jucând alãturi de nume mari precum Maggie Smith, Hume Cronyn, Jessica Tandy şi Jeremy Brett. Activitatea sa artisticã a atras imediat atenţia criticii de specialitate şi “transferul” său, în 1977, pe platourile de filmare de la Hollywood, pentru filmul “Nightwish”, produs de “Columbia Pictures”.

În 1979 a colaborat cu unul dintre cei mai mari scenarişti americani, Tennessee Williams, pentru spectacolele “Tiger Tail” şi “Night of the Iguana”, în Atlanta Georgia. A lucrat apoi pentru toate studiourile importante de la Hollywood.

De-a lungul anilor ’50, 60’, ’70, ’90 a jucat cu mari staruri de la Hollywood, de la Charlton Heston (alãturi de care a fost distribuit în “Mother Lode” – 1982, împreunã cu actriţa Kim Bassinger), la Sophia Loren (“Lives of the Saints” – 2004), Raquel Welch sau Catherine Deneuve. Vasta sa activitate artisticã, desfăşurată pe scenele şi platourile de filmare din Hollywood, Canada, Italia, Spania, Franţa sau Russia, i-a adus reputaţia de cel mai versatil şi experimentat actor din istorie.

În ampla şi neobişnuita sa carieră actoriceascã a interpretat o largă paletă de roluri în filme de comedie, filme de dragoste, filme de groază, acţiune sau thriller-uri. Este, de asemenea, cunoscut pentru filmele sale creştine şi religioase, precum  “Revelation, Messiah, Apocalypse.”, ca şi pentru  filme de arte marţiale precum “Rapid Fire”, cu Brandon Lee, şi “Under Siege” (1992), cu Steven Seagal. Filmele sale de groază  “Black Christmas” (1974) şi “Death Ship” (1980) au devenit foarte populare.

Printre numeroasele premii pe care le-a primit se numãrã “Genie Award  – Best Performance by an Actor in a Leading Role”, pentru filmul “Ticket to Heaven”, “Best Actor” la “Houston Film Festival”, “Best Supporting Actor” la “New York International Independent Film Festival” şi “Lifetime Achievement Awards”, oferit de “The Italian Film Festival” (Canada). Într-un articol publicat în “L.A. Times”, în 1988, criticul de film Kevin Thomas a numit  rolul lui Nick Mancuso din “Ticket to Heaven” “interpretarea secolului”.

Viaţa lui Nick Mancuso a fost subiectul a numeroase filme documentare.

Teatrul Odeon

“Poveste despre tatăl meu”

„Poveste despre tatăl meu”

“Am cunoscut bine câteva dintre personajele care vă spun de pe scenă povestea vieţilor lor. Cât este realitate şi câtă ficţiune s-a mai adăugat peste ea nu mai are azi importanţă aproape pentru nimeni. Tot ce îmi doresc este ca măcar o fărâmă din emoţia sub care am trăit scriind «Poveste despre tatăl meu» să ajungă la dumneavoastră, spectatorii”, mărturiseşte autorul piesei, Radu F. Alexandru.

Iar regizorul spectacolului, Gelu Colceag, apreciază: „Într-o lume în care la modă sunt preocupările legate de probleme minoritare (etnice, sexuale, sociale), acest dramaturg este oarecum atipic şi îşi alege ca ţintă minoritatea intelectuală; astfel, Radu F. Alexandru se plasează în familia lui Albee, Pinter, La Butte, a Yasminei Reza, a lui Bogosian şi a altor dramaturgi contemporani, care sunt atenţi la nevrozele contemporane ale intelectualului, scriu întotdeauna cu umor şi, nu de puţine ori, cu cinism.

Într-o lume superficială, Radu F. Alexandru este un scriitor profund, care ne ia şi se ia în serios”.

Scenografia: Constantin Ciubotariu.

Cu: Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Mircea N. Creţu, Dan Bădărău, Crina Mureşan, Ioana Anastasia Anton.

Miercuri, 2 aprilie, la ora 19.30, la Sala Studio.

“Copilăria lui Chopin”

„Copilaria lui Chopin”

“Clasic e fantastic – Copilăria marilor muzicieni” este un proiect compus din cinci spectacole de teatru şi muzică ce se adresează copiilor între 4 şi 10 ani.

Povestea spune că doi şoricei, Sică şi Rică, au trăit, pe rând, în vioara lui Antonio Vivaldi, în orga lui Johann Sebastian Bach, în biblioteca lui Wolfgang Amadeus Mozart, în clavecinul lui Ludwig van Beethoven, în pianul lui Frédéric Chopin…

Tatăl lui Frédéric Chopin era francez, mama poloneză, amândoi mari amatori de muzică. Când copilul are abia o lună, familia se mută la Varşovia şi deschide un pension de băieţi solicitat de cele mai bune familii din oraş. Muzica era o parte importantă a unei educaţii alese… În fiecare casă era cel puţin un pian şi cineva care să cânte la el, “uneori chiar excelent” după cum remarcau ziarele vremii. Pani Justina, mama lui Frédéric, cânta destul de bine la pian. Dădea lecţii de muzică şi în pension era angajat şi un profesor de dans. Justina acompania micii dansatori care interpretau cele mai populare dansuri ale vremii – valsul, mazurca, poloneza. Micuţul Frédéric era mereu sub pian şi nu numai că asculta cu încântare dar, curând, a încercat să şi scrie pagini muzicale asemănătoare acelora pe care le auzea. Prima mazurcă a scris-o în 1817, când avea doar 7 ani, la numai un an după ce începuse şi el să ia lecţii de pian. Urmează alte mazurci, polci, valsuri… Pe aceste melodii, Sică, Rică şi Lola învaţă şi ei cu mare bucurie să danseze. Copilul era talentat şi la scris. La 6 ani alcătuia mici poezii pe care le nota pe manşetele ziarelor sau pe hârtia de împachetat sandvişuri. Frédéric Chopin este considerat astăzi cel mai mare muzician polonez şi unul dintre cei mai apreciaţi compozitori în întreaga lume. Marea sa iubire a fost pianul, instrumentul pentru care a scris toate minunatele sale pagini muzicale.

Concepţie şi construcţie păpuşi: Aurelia Olteanu.

Regia: Monica Ciută.

Scenariul: Emanuel Ciocu. Scenografia: Sânziana Tarţa. Consultant de specialitate: Cristina Sârbu.

Cu: Alin Olteanu, Monica Ciută, Sânziana Tarţa, Valeria Cristia, Aurelia Olteanu şi Raluca Ouatu (pian)

Spectacol muzical adresat copiilor între 4 şi 10 ani, realizat cu sprijinul “Savana”, “Dacia” şi “Institutul Polonez”.

Joi, 3 aprilie, la ora 18.00

“Linişte! Sărut. Acţiune!”

“Linişte! Sărut. Acţiune!”

Aţi fost vreodată pe un platou de filmare? Dacă aveţi această curiozitate, Teatrul “Odeon” vă dezvăluie culisele turnării unui film de dragoste în savuroasa comedie “Linişte! Sărut.Acţiune!”

În rolul regizorului căruia îi scapă totul de sub control: Pavel Bartoş.

“Pentru acest spectacol de teatru m-am inspirat din filmul «Living in Oblivion». Filmul spune povestea unei echipe de filmare care încearcă să facă un film de succes cu minimum de resurse. Atât din lipsa banilor, cât şi din cauza echipei, nu tocmai profesioniste, filmarea devine foarte repede un dezastru mai mult comic decât tragic.

 Spectacolul “Linişte! Sărut. Acţiune!”, împărţit în trei episoade, este despre ce se întâmplă înaintea începerii unei filmări. Ce se petrece în minţile şi sufletele actorilor, echipei tehnice şi a regizorului. Spune pe scenă povestea unui film, ce se consumă până să înceapă.

Adaptarea şi regia: Peter Kerek.

Decorul: Cristian Niculescu. Costume: Viorica Petrovici.

În distribuţie: Pavel Bartoş, Elvira Deatcu, Gelu Niţu, Irina Mazanitis, Alexandru Papadopol, Alina Berzunţeanu, Marius Damian, Ioan Batinaş

Joi, 3 aprilie la ora 19.30

Teatrul de Sufragerie

„Ne vom revedea în anul care a trecut”

Cătălina Mustaţă, Gelu Niţu, Meda Victor şi  Miihai Smarandache în „Ne vom revedea în anul care a trecut” Foto  Daniel Vrabioiu

Aeroportul Internaţional Henri Coandă a fost gazda primului spectacol de teatru jucat în incinta unui aeroport din Romania, sâmbătă, 29 martie, la ora 19:00, la Terminalul Nou Plecări.

O producţie a Teatrului de Sufragerie, după textul dramaturgului Ştefan Caraman, „Ne vom revedea în anul care a trecut” îi are în rolurile principale pe Gelu Niţu, Cătălina Mustaţă, Meda Victor şi Mihai Smarandache, iar regia îi aparţine lui Alexandru Nagy.

Aflat la prima producţie independentă de teatru, Gelu Niţu, actor consacrat al Teatrului ”Odeon”, a trecut peste emoţiile iniţiale printr-un act de încredere: „Mi-a plăcut textul proaspăt şi actual semnat Ştefan Caraman, mi-a plăcut şi rolul lui Nuţu, scriitorul, dar şi abordarea tânărului regizor Alexandru Nagy. Deşi teatrul independent reprezintă un act de curaj, mai ales pentru un actor care a jucat doar în producţii «de stat», cum e cazul meu, proiectele independente au produs, după cum ştim cu toţii, multe evenimente notabile. Să vedem ce-mi rezervă viitorul de aici încolo”.

Mai familiară cu abordările teatrului independent, Cătălina Mustaţă, cunoscută atât de pe scena Teatrului “Odeon”, cât şi ca actriţă de film, realizatoare TV şi traducătoare, joacă rolul Cameliei, partenera de zbor a lui Rudi, un rol în care se dezbracă de inhibiţii: „Tot ce înseamnă independent transmite un mesaj drag mie. Am subscris acestui concept de când mă ştiu. Piesa propusă de «Teatrul de Sufragerie» este o nouă provocare pentru o actriţă care joacă între timp piese clasice la Teatrul «Odeon»”.

Distribuţia este completată de doi actori tineri, care şi-au pus deja amprenta în lumea teatrului şi a filmului românesc: Meda Victor, cunoscută pentru colaborările cu regizori precum Horaţiu Mălăele („Nuntă mută”), Alexandru Tocilescu („Inque Broadway”), Radu Afrim („Poate sfârşitul lumii”) şi Mihai Smarandache, actor al Teatrului “Odeon”, care s-a remarcat în piese precum „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită”, regia Dragoş Galoţiu, „Pyramus & Thisbe 4 You”, regia Alexandru Dabija, „E doar sfârşitul lumii”, regia Radu Afrim etc.

După premiera oficială din Aeroportul International “Henri Coandă”, spectacolul va fi integrat în repertoriul “Teatrului de Sufragerie”, dar şi în programul teatrelor din Bucureşti. În luna iunie 2014, Teatrul de Sufragerie isi propune sa plece  într-un turneu de promovare, o Caravană care va cuprinde 5 aeroporturi din ţară: Sibiu , Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tulcea (orasul în care locuieşte şi creează autorul textului, Ştefan Caraman).

Autorul piesei, Ştefan Caraman, este prozator, dramaturg, poet şi jurnalist. Ca dramaturg, a făcut carieră cu texte precum: “Zapp”, “Epilog”, “Fapt divers”, “Ocean Café”, “M&M”, “Chat” ş.a. Textele lui au fost montate în teatre din Bucureşti, Madrid, Praga, Piatra Neamţ, Sfântu Gheorghe, Tulcea, Galaţi.

Alexandru Nagy este absolvent al secţiei de Actorie din cadrul Facultăţii de Teatru a U.N.A.T.C „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi al programului de master din Marea Britanie – “Theatre Directing – East 15 Acting School”, din Londra. A fost asistentul de regie al lui Horaţiu Mălăele pentru spectacolul „Lautrec” al Teatrului “Metropolis” şi a regizat mai multe producţii de teatru, prin care: “Body of a woman as a battlefield in The Bosnian War” de Matei Vişniec, “The 8th Continent” de Anthony Clark, “Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett etc. Este cel mai tânăr regizor de operă din România, prin montarea “Il Tabarro” de Giacomo Puccini la Opera din Braşov.

Înfiinţat în ianuarie 2012 şi inaugurat oficial cu spectacolul “Sunt un orb” în regia lui Horaţiu Mălăele, “Teatrul de Sufragerie” propune o alternativă a teatrului din sălile consacrate de spectacol, prin îndepărtarea barierei actor – spectator, schimbând perspectiva spectatorului cu privire la nivelul lui de implicare. Sufrageria însăşi este un decor, sufrageria însăşi devine scena de joc, scenă pe care s-au jucat până în prezent peste 90 de spectacole care au participat la festivaluri în Bucureşti, Iaşi, Bacău, Sibiu şi Tukums (Letonia).

“Teatrul de Sufragerie” a câştigat premii importante în cadrul Maratonului Teatrului Independent – “Bucharest Fringe” 2012, “Iaşi Fringe Festival” 2013 şi a primit nominalizări la “Festivalul Teatrului Independent” 2013.

Parteneri pentru acest spectacol: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Christian Tour, Fives, TIP (Teatrul Independenţilor Profesionişti) şi “Colivia”, care au primit cu entuziasm şi încredere propunerea de a susţine acest proiect inedit.

Teatrul “Radu Stanca”

„Aşteptându-l pe Godot”

Marian Râlea şi Constantin Chiriac în „Aşteptându-l pe Godot” Foto Neghina

Teatrul Naţional din Sibiu prezintă duminică, 13 aprilie, la ora 19:00, spectacolul „Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett, în regia lui Silviu Purcărete.

Agenda de evenimente a lunii aprilie aduce pe scena de la Sibiu una dintre cele mai de succes producţii de teatru româneşti. Cu peste zece turnee mondiale întreprinse pe parcursul a opt ani, spectacolul „Aşteptându-l pe Godot”, în regia lui Silviu Purcărete, revine pe scena Teatrului Naţional din Sibiu după mai bine de 2 ani.

„Aşteptându-l pe Godot” nu este o piesă cu teză, nu aduce vreo morală pe care să o impună spectatorului, nu ascunde înlăuntrul ei vreo speranţă anume. Pentru a înţelege o asemenea piesă, trebuie să vezi în ea imensitatea lumii redusă la dimensiunile propriului tău spirit, iar în cei doi vagabonzi, o umanitate perpetuu ambivalentă. Beckett are grijă să nu ne pună la dispoziţie cheia evenimentelor pe care o căutăm permanent şi îşi demonstrează ingeniozitatea tehnică jucându-se cu aşteptările noastre. «Aşteptându-l pe Godot» are puterea unei adaptabilităţi infinite şi vorbeşte despre sentimente şi emoţii rămase până acum neexprimate, dar pe care, cu Beckett ca ghid, spectatorul le poate recunoaşte ca ale sale”.  Montarea lui Silviu Purcărate are la bază traducerea lui Gellu Naum, iar scenografia este un proiect personal al regizorului.

Din distribuţia spectacolului de la Sibiu fac parte actorii Constantin Chiriac, Marian Râlea, Cristian Stanca, Pali Vecsei şi Alexandru Nicoară, alături de muzicienii Sena Ducariu (pian), Aurel Tancu (violoncel) şi Lacrima Maria Stănescu (vioară).