Justificarea războiului

Rusia nu va începe un nou război, ci va pune capăt unuia vechi, care durează de opt ani – aceasta este justificarea prezentată la televiziunea de stat de la Moscova. Rusia nu are cum să nu pună capăt războiului din estul Ucrainei – spune propaganda de stat a Federației Ruse. Această propagandă tace în legătură cu începutul conflictelor sângeroase din regiunile separatiste ale Ucrainei. Acolo, acum opt ani, nu au acționat doar separatiștii locali, ci și niște „turiști” fără uniformă militară. Erau acele forțe… turistice din China?

Lumea nu știe ce proporție din regiunile estice ale Ucrainei reprezintă separatiștii, dar știe că ei au sprijinul politic al Moscovei. Sprijinul militar a fost dezmințit. Acum, dacă va exista o intervenție militară acolo, ceea ce are a fi dezmințit poate fi faptul că separatiștii ar reprezenta totuși o minoritate locală.

Acest plan de acțiune, întins pe durata a opt ani, asta a urmărit? O preluare militară a regiunilor estice? Următorul pas – peste câți ani? – are a fi trecerea de la separatismul prin independență la separarea de Ucraina prin alipirea la Federația Rusă?

Încă din 2014, Rusia și-a anunțat interesul de a prelua treptat regiunile estice ale Ucrainei și de a bloca astfel intrarea Ucrainei în NATO, ori, dacă nu o poate bloca decât temporar, NATO să integreze doar regiunile în care nu sunt majoritari pro-rușii.

Teatrul jucat de oficialii occidentali pentru opinia publică occidentală vrea să arate că Rusia continuă să fie un inamic, dar definiția oficială a adversarului în noul concept strategic al NATO pune China în poziția inamicului numărul 1.

Logica confruntării geostrategice susține că nu pot fi doi inamici numărul 1 și mai spune că, dacă nu ai căzut în tabăra acestui număr 1, asta înseamnă că ai putea fi amic, nu inamic.

Amiciția secretă a SUA pentru Rusia ar fi putut fi descifrată după alipirea Crimeii la Federația Rusă, care a fost urmată de sancțiuni minore. Vom avea ocazia să vedem ce fel de sancțiuni au a urma unei ocupări militare a regiunilor din estul Ucrainei și cât vor dura? Orice consultant în chestiuni geostrategice le-ar recomanda celor care au definit China ca inamicul numărul 1 să construiască o amiciție (fie și secretă) cu Rusia. După pacea postnapoleoniană din 1815, aranjamentele realismului geostrategic cer ca emergența unei noi mari puteri să fie contracarată prin alianța puterilor deja consolidate.

Problema acestui realism cinic este că el se lovește de idealismul opiniei publice, care, datorită propagandei, a fost educată că totul se desfășoară pentru valori, pentru drepturile omului, pentru democrație, nicidecum pentru controlul resurselor naturale ori pentru blocarea accesului inamicului la aceste resurse.

SUA vor să profite, pe de altă parte, de eventuala sancționare a Rusiei astfel încât gazul lichefiat de americani să ia locul gazului vândut de ruși. Iată de ce propaganda din SUA nu a militat în ultima vreme, nici măcar ipocrit, pentru pace, ci a apăsat pe iminența războiului în Ucraina. Ceea ce echivalează cu a-i spune lui Putin „Ajută-ne să putem sancționa Rusia”.

Multă apă a curs la moara inteligenței jurnalistice după ce „Der Spiegel” a spus că a aflat ziua intrării trupelor rusești în Ucraina. Informația nu a fost inventată de cei de la „Der Spiegel”, dar dacă a fost inventată de CIA, de ce ar fi fost? Nu pentru a-i comunica lui Putin că, oricare ar fi ziua aceea, SUA și aliații săi speră că va exista o astfel de zi?

Ministrul de externe al Rusiei a replicat că i-ar fi cerut lui Putin încă un răgaz pentru diplomație, ca și cum, da, Putin ar vrea să ordone intrarea în Ucraina, dar și el, Serghei Lavrov, ar avea un cuvânt de spus.

Teatrul jucat pentru opinia publică nu e la fel de mincinos ca acela de dinaintea celui de-al doilea război din Irak, dar nu e altceva decât dramaturgie pentru idealismul acestei opinii.

De ce a jucat o publicație germană rolul pe care l-a jucat? Pentru că, zice politologul George Friedman, în caz de război, Germania ar avea de schimbat dependența sa de gazul rusesc cu o dependență de gazul american.