Laudă limbii române!

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită în reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate, la Accademia di Romania, ICR Budapesta, ICR „Mihai Eminescu“ de la Chişinău, ICR „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul, ICR Madrid, ICR New York, ICR Paris, ICR Tel Aviv, ICR Varşovia. Totodată, Ziua Limbii Române va fi celebrată în comunităţile româneşti din vecinătatea României, printr-o serie de evenimente organizate de Direcţia Generală “Românii de Pretutindeni” în Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.

Recitaluri de poezie românească la New York

ICR New York organizează, cu ocazia “Zilei Limbii Române”, patru recitaluri de poezie românească în interpretarea actorului Constantin Chiriac, în data de 29 august, la biserica “Sfânta Maria” din Queens, în 31 august la sala mare a Centrului Comunitar din Cote-des-Neiges, Canada, apoi la Val David şi în 1 septembrie, la biserica “Sfântul Ilie” din Montreal, Canada.

Cu ocazia zilei de 31 august, data când a avut loc marea manifestaţie de la Chişinău, unde mari poeţi din Republica Moldova, fosta Basarabie, precum regretaţii Leonida Lari şi Grigore Vieru, au luptat alături de zeci şi zeci de mii de români pentru dreptul lor de a se exprima în limba română, comunităţile româneşti de pe toate meridianele îşi sărbătoresc graiul lor de suflet, limba maternă. Globalismul şi multiculturalismul, Babelul lingvistic ce a împânzit planeta, după înălţarea orgoliosului Turn al lui Babel, semeţindu-se să ajungă la Dumnezeu, nu vor putea şterge graniţele lăuntrice ale Cuvântului şi cuvintelor ce definesc limba pe care ne-au transmis-o părinţii şi strămoşii. Bogăţia culturii este dată şi de bogăţia şi diferenţele ce separă toate limbile vorbite pe pământ, aşa cum bogăţia câmpurilor şi a grădinilor ţine de mulţimea şi diversitatea florilor. Toate ţările lumii civilizate îşi serbează prin scris şi prin viu grai limba maternă, limba naţională, neuitând să-şi îmbogăţească puterea şi aria de comunicare, atunci când adoptă poliglotismul, cunoaşterea limbilor străine de mai mare circulaţie.

Ca atare, Sărbătoarea limbii române este o recunoaştere a identităţii, şi nu o formă de recluziune în sine, de provincialism etnic sau de naţionalism agresiv. Nu există popor şi mari poeţi ai lumii care să nu fi adus o laudă limbii lor materne, limba în care se simt cei mai puternici şi expresivi, atunci când scriu şi ne comunică sentimentele şi gândurile lor, cele mai profunde.

Constantin Chiriac urmează să susţină un mic turneu de recitaluri de poezie românească, organizate ca un diptic reunind expresivitatea religioasă cu pârghiile sensibilităţii laice. Primul voleu al dipticului cuprinde recitalul de poezie religioasă, aşezat sub titlul “Metanie, Ţie, Părinte”, conceput ca o scară ce urcă la cer având ca trepte poezia “Laudă” de Nichifor Crainic, “Sonetul 64” de Shakespeare în versiune română, poemele argheziene “Omule”, “Vântule, pământule”, “Litanii IV”, “Psalmi”, poezia lui Stefan Augustin Doinaş, “Symposion”, şi “Bunicuţa lui Andrei” de Aron Cotruş. Al doilea voleu al recitalului lui Constantin Chiriac este un Dialog între Eminescu şi Creangă, care se intitulează “Domnule şi frate Eminescule”. Textul dramatic are o încărcătură emoţională şi spirituală unică, dacă ne amintim că actorul l-a plămădit din scrieri emblematice, “Povestea vorbei şi despre minciuni” de Anton Pann, poemele eminesciene “Speranţa”, “Glossă”, “Trecut-au anii”, “Codrule, codruţule”, “Alei mică, Alei dragă”, “Urât şi sărăcie”, corespondenţa lui Eminescu adresată lui Creangă , “Amintiri din copilărie”, corespondenţa lui Creangă cu Eminescu şi poezia lui Marin Sorescu, “Noi cei îngrozitori de mari”.

Constantin Chiriac este un veritabil ambasador al culturii şi limbii române. A absolvit IATC-ul la Bucureşti, în 1980, obţinând o diplomă de Artă Teatrală. Din 2006 este doctor în teatru cu teza „Poezia ca spectacol“, susţinută la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu şi la “Universitatea de Artă Teatrală” din Târgu Mureş. În anul 2008 i se acordă titlul de Doctor Honoris Causa al “Leeds Metropolitan University”. Este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu din anul 2000, iar din 1994 este preşedinte al Fundaţiei „Democraţie prin Cultură“ din Sibiu şi director general al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Limbă, istorie şi artă românească la Chişinău

ICR „Mihai Eminescu“ de la Chişinău organizează, în colaborare cu Consiliul Raional Leova şi Biblioteca Raională Leova, expoziţia „Sufletul satului românesc“, în perioada 28 august – 27 septembrie 2013, la Casa de Cultură din Leova. Vor fi expuse 42 de fotografii ale artiştilor orădeni Constantin Dancoglu şi Gheorghe Petrilă, realizate în câteva zone etno-folclorice ale Transilvaniei, cu precădere în Bihor, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Proiectul marcheză Ziua Limbii Române pe teritoriul Republicii Moldova prin promovarea valorilor româneşti autentice.

De asemenea, ICR „Mihai Eminescu“ a vernisat, în 27 august 2013, expoziţia „Mihai Eminescu“, la Străşeni. Alcătuită din 22 de bannere, expoziţia va fi însoţită de prezentarea lucrării “Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic” şi a CD-ului aniversar „Rămâi, iubirea mea, rămâi“, conţinând o selecţie din versurile de dragoste ale poetului Nicolae Dabija. Expoziţia va fi itinerată şi în alte localităţi din Republica Moldova: Căuşeni, Soroca, Bălţi, Leova, Edineţ şi Cahul.

Tot cu ocazia Zilei Limbii Române, la Palatul Culturii din oraşul Hînceşti, va avea loc expoziţia „Grigore Gafencu“, în perioada 30 august – 30 septembrie 2013, eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Raional Hînceşti. Expoziţia foto-document include peste 30 de panouri foto, realizate de Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe. Sunt prezentate aspecte inedite din activitatea diplomatului şi omului politic român Grigore Gafencu. În acest fel publicul interesat va putea descoperi documente valoroase, ce dezvăluie momente dramatice din istoria perioadei în care a activat ca diplomat Grigore Gafencu.

Grigore Gafencu, comemorat la Chişinău

Expoziţia „Gavriil Bănulescu-Bodoni – un ierarh ortodox promotor al românismului“ de la Edineţ va fi deschisă în perioada 25 august – 25 septembrie 2013. Expoziţia va fi itinerată şi în alte localităţi din Republica Moldova: Căuşeni, Soroca, Bălţi, Leova, Hînceşti, Cahul.

ICR „Mihai Eminescu“ de la Chişinău a deschis, de asemenea, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României, expoziţia itinerantă „Basarabia 1812-1947. Oameni. Locuri. Frontiere“, la Biblioteca raională din Drochia, în 25 august. Expoziţia urmează să fie itinerată şi în alte localităţi şi muzee din Republica Moldova: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi, în oraşele Cantemir, Orhei, Drochia, Hînceşti. Proiectul marchează împlinirea a 200 de ani de la anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru, cunoscut sub numele de Basarabia, de Imperiul Ţarist şi urmăreşte evoluţia Basarabiei în perioada cuprinsă între două momente extrem de importante ale istoriei sale: momentul 1812 (încheierea Păcii de la Bucureşti şi anexarea de către Rusia), respectiv momentul 1947 (încheierea Tratatului de la Paris care a consfinţit statutul Moldovei dintre Prut şi Nistru ca parte componentă a URSS).

Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim-plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.

Cu această ocazie, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” oferă Bibliotecii Publice Raionale Drochia o valoroasă donaţie de carte, compusă din lucrări fundamentale de istorie, literatură şi artă.

În colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo“, evenimentul „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere“ va avea loc în perioada 28 august – 30 septembrie 2013, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi. Expoziţia urmează să fie itinerată şi în alte localităţi şi muzee din Republica Moldova: “Casa Limbii Române” din Căuşeni, “Muzeul de Istorie şi Etnografie” din Soroca, “Muzeul Ţinutului Cahul”.

Un eveniment de marcă este şi conferinţa internaţională „Limba Română – limbă a integrării europene“, ce se va desfăşura în perioada 31 august – 2 septembrie, la “Academia de Ştiinţe a Moldovei” (AŞM) şi la alte instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova. Invitaţi: acad. Marius Sala, prof. dr. Gheorghe Chivu, prof. dr. Eugen Munteanu, prof. dr. Doina Buturică, acad. Solomon Marcus, acad. Mihai Cimpoi, Anatol Ciobanu, dr. hab. Vasile Bahnaru, Gheorghe Popa, dr. hab. Anatol Eremia, dr. hab. Anatol Gavrilov, dr. hab. Vasile Pavel, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, dr. hab. Ion Bărbuţă. Programul cuprinde o şedinţă solemnă consacrată Sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română“, depuneri de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, o Masă rotundă cu prezenţa tuturor participanţilor la conferinţă, lansarea cărţii “Maluri de Prut”, de A. Păunescu, apărută anul acesta la Editura “Ştiinţa” şi conţinând poezie consacrată Basarabiei şi addenda cenaclului „Flacăra“, prelegeri susţinute de participanţii de la universităţile din Republica Moldova. Proiectul contribuie la promovarea valorilor istorice şi culturale româneşti în Republica Moldova, marcând în acelaşi timp “Ziua Limbii Române”.

Limba română va fi celebrată şi prin două spectacole susţinute de Ansamblul Academic Naţional de Dansuri Populare „Joc“ din Republica Moldova, în 28 şi 30 august, la Leova şi Hînceşti. Ansamblul a fost fondat la Chişinău în anul 1945. Începând cu anul 1958, director artistic al ansamblului este maestrul Vladimir Curbet, Laureat al “Premiului de Stat”, Cavaler al “Ordinului Republicii Moldova”, pasionat etnograf şi folclorist. În prezent, în cadrul ansamblului activează 65 dansatori şi 25 muzicieni. De-a lungul timpului, ansamblul de dansuri a participat la mai mult de şapte mii de concerte, în peste 63 de ţări.

La “Galeria de la Rond” din Chişinău va avea loc, în perioada 29 august – 7 septembrie, expoziţia „Alexei Mateevici – Odă limbii române“. Evenimentul este dedicat aniversării a 125 de ani de la naşterea poetului Alexei Mateevici şi cuprinde manuscrise, fotografii, poezii, mărturii ale cronicarilor, scriitorilor clasici şi contemporani despre limba română şi poezia dedicată limbii române. Expoziţia va fi alcătuită din 23 de bannere şi va fi itinerată ulterior şi în alte localităţi din Republica Moldova: Căuşeni, Soroca, Bălţi, Leova, Edineţ, Cimişlia, Ocniţa, Străşeni şi Cahul. Proiectul este realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Chişinău, Clubul Naţional de Artă „Minerva“ şi Casa-Muzeu „Alexie Mateevici“ din satul Zaim.

Dilemele identitare la Tel Aviv

ICR Tel Aviv organizează evenimentul literar „Eterna Călătorie şi dilemele identitare. Despre neliniştea şi provocările Drumului“, cu Carmen Firan, Adrian Sângeorzan şi Vlad Solomon, în data de 27 septembrie, la sediul institutului. Evenimentul dedicat Zilei Limbii Române, moderat de dr. Marlena Braeşter, de la Universitatea din Haifa, este structurat în două părţi: lecturi din volumele “Detectorul de emoţii”, “Cuvinte locuite”, “Valiza cu melci / Un horoscop al emigrantului”, de Carmen Firan, şi “Între două lumi / Povestirile unui doctor de femei”, proză memorialistică; un fragment de roman “Circul din faţa casei”; “Anatomia Lumii”, poeme, de Adrian Sângeorzan. Incitantă se anunţă masa rotundă cu tema „Eterna Călătorie şi dilemele identitare. Despre neliniştea şi provocările Drumului“. Participă scriitori americani şi israelieni de limbă română. Evenimentul, adresat israelienilor originari din România, are ca scop menţinerea contactului acestora cu limba română şi a interesului pentru literatura română contemporană. Selectarea autorilor, Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan, precum şi temele abordate de aceştia în scrierile lor – emigrarea, adaptarea, probleme identitare – marchează o paralelă cu statutul şi temele abordate de scriitorii israelieni de limbă română.

Carmen Firan, născută în România, este poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru şi scenarii de film. Din 2000 s-a stabilit la New York. A publicat peste 20 de volume de poeme, nuvele, povestiri şi eseuri, în România şi în Statele Unite ale Americii. Între 1997 şi 2002 a fost director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Este co-editor al antologiilor de poezie americană contemporană. Susţine conferinţe şi lecturi la universităţi americane şi la colocvii internaţionale din Statele Unite ale Americii şi Europa. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societăţii Poeţilor Americani, şi PEN American Center din New York.

Adrian Sângeorzan s-a născut în 1954 la Bistriţa-Năsăud. A absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj. Din 1990 trăieşte la New York, unde profesează ca medic specialist în obstetrică şi ginecologie. Primul său volum de versuri, “Pe viu”, a fost publicat în acelaşi an de Editura „Axa 2000“ şi în limba engleză, “Over The Lifeline”, 2002 la Editura Spuyten Duyvil din New York. Publică poezie şi proză în diverse reviste literare din SUA şi România. Împreună cu soţia sa, scriitoarea Carmen Firan, a publicat în 2003 la “Scrisul Românesc” volumul de poeme exquisite corpse, “Voci pe muchie de cuţit”, Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al International Library of Poets din SUA.

Vlad (Vladimir) Solomon este medic stomatolog generalist, specialist în hipnoză medicală, scriitor şi jurnalist israelian de origine română. S-a născut în 1951 în Bucureşti şi a emigrat în 1970 în Israel, cu întreaga familie.

A debutat la câteva luni după emigrare cu poezia “Tu” în revista „România Literară”. În perioada 1970 – 1984 a publicat poezii şi proză la ziare şi reviste de limba română si ebraică din Israel. A fost membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română şi al Uniunii Scriitorilor din Israel, de unde demisionat în anul 2000. În toamna anului 1984, a apărut în Israel primul său volum de versuri în limba română intitulat “În noi e un cer mai adevărat”, în colecţia „Izvoare”. Poeziile sale au fost publicate în multe antologii literare din România şi Israel precum şi în traduceri – în limba engleză şi franceză – în diferite ţări europene. În ultimii ani, Vlad Solomon a scris şi a publicat poezie, proză şi dramaturgie, predominant în limba ebraică. În prezent, deţine rubrica săptămânala “Oameni, locuri, evenimente” la Radio Kol Israel, emisiunea în limba română. Cercetează şi publică numeroase articole legate de fenomenul avangardei din România interbelică, în literatură şi artă.

Expoziţie de fotografii la Roma

“Accademia di Romania” în colaborare cu “Muzeul Naţional al Literaturii Române” organizează în sala de conferinţe a institutului, în perioada 3–8 septembrie, o expoziţie. Vor fi expuse 50 de fotografii cu portrete ale scriitorilor şi poeţilor români, precum şi facsimile sau manuscrise ale scriitorilor: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mircea Eliade, Nicolae Labiş, George Bacovia, Al. Macedonski, Ion Minulescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Eugène Ionesco, Panait Istrati, Camil Petrescu, Marin Sorescu, George Coşbuc, Ion Slavici, George Călinescu, Geo Bogza, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Radu Tudoran, Mircea Sântimbreanu, Mihail Drumeş, Mihail Sebastian, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samoil Micu, Dimitrie Cantemir, Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Alexandru Vlahuţă, George Topîrceanu, Anton Pann, Ion Heliade Rădulescu, Octavian Goga, Zaharia Stancu.

“Magia cuvântului” la Budapesta

Sărbătoare românească la Budapesta

“ICR Budapesta” celebrează Ziua Limbii Române, în data de 26 septembrie 2013, la sediul său din capitala Ungariei, cu spectacolul interactiv “Magia cuvântului”, conceput de Giorgiana Elena Popan. Evenimentul este organizat în colaborare cu Şcoala generală românească din Mirceşti. Acest eveniment dedicat zilei de 31 august a fost programat pentru a coincide cu prima zi de şcoală în Ungaria şi este dedicat copiilor români dornici să păstreze viu tezaurul lingvistic moştenit de la strămoşii lor. În tălmăcirea actriţei, copiii vor asculta poveşti tradiţionale româneşti şi universale, pline de umor şi având un mesaj moral, şi vor lua parte la un program care include jocuri şi cântece. Giorgiana Elena Popan este actriţă şi colaboratoare a Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ din Arad, vicepreşedintă a Asociaţiei Culturale „Magia Cuvântului“ din Arad şi director al Festivalului Internaţional „Arta de a spune poveşti – Magia Cuvântului“ – primul festival de acest gen din România.

Poezie populară la Istanbul

ICR „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul propune proiectul „Ziua Limbii Române sărbătorită la Istanbul: Emil Boroghină – Recital de poezie populară românească“, în 29 august 2013, la sediul institutului. Recitalul cuprinde poezie populară românească selectată de actorul Emil Boroghină în decursul a şapte ani de cercetare. Alegerea textelor a fost făcută în vederea relevării filozofiei populare ce transpare în creaţia românească transmisă prin tradiţie orală. Timp de o oră, maestrul Boroghină va parcurge etapele esenţiale ale vieţii aşa cum sunt ele transmise în înţelepciunea seculară a poporului român: naşterea, copilăria, adolescenţa şi tinereţea, maturitatea, bătrâneţea şi moartea sunt ilustrate ritmic în versurile culese şi selectate pentru recital.

Literatură română tradusă în spaniolă

ICR Madrid organizează proiectul online „Ziua limbii române în Spania“, în perioada 31 august – 10 septembrie 2013. Cu această ocazie, ICR Madrid propune o campanie online de promovare a limbii şi a literaturii române traduse în spaniolă. Astfel, în perioada menţionată, vor fi postate zilnic pe cele două pagini de Facebook şi pe site-ul institutului fragmente din literatura română, atât în limba română, cât şi în spaniolă. Acestea vor fi propuse de traducătorii Cătălina Iliescu Gheorghiu, Dan Munteanu Colán, Mariano Martín Rodríguez, Marian Ochoa de Eribe Urdinguio, Xavier Montoliu Pauli, Joaquín Garrigós Bueno, Ioana Zlotescu, Joan Llinàs Suau, Viorica Pâtea, Corina Tulbure, Rafael Pisot şi Alberto Madrona Fernández.

Horaţiu Mălăele recită la Paris

Mălăele recită la Paris

ICR Paris celebrează Ziua Limbii Române la Paris prin organizarea recitalului “Sunt un orb”, în interpretarea maestrului Horaţiu Mălăele, la Sala Bizantină a Palatului “Béhague”, în data de 31 august. “Sunt un orb” este un recital de poezie în care maestrul Horaţiu Mălăele recită, pe un fond muzical discret, versuri de poeţi români precum Nichita Stănescu, Adrian Păunescu sau Emil Brumaru. Proiectul contribuie la promovarea limbii române în Franţa şi la facilitarea contactului dintre publicul francez şi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai teatrului românesc.

Promovarea limbii române la Cracovia

Pentru sărbătorirea Zilei Limbii Române, în data de 30 august, ICR Varşovia va organiza un eveniment de promovare a învăţării limbii române. Împreună cu Şcoala de Limbi Străine „Calitate“, cu sprijinul Societăţii Polono-Române şi al Bibliotecii Voievodale din Cracovia, institutul va organiza ateliere de limba română, precedate de un concurs de cunoştinţe generale despre limbă, cele mai bune lucrări fiind premiate cu cărţi, albume şi CD-uri cu muzică românească. Evenimentul va fi structurat în două ateliere de limba română, unul destinat începătorilor, celălalt avansaţilor, susţinute de lectorii Şcolii de Limbi Străine „Calitate“. Deschisă în anul 2009, la inţiativa traducătoarei Joanna Kornaś-Warwas, absolventă de Românistică la “Universitatea Jagiellonă” din Cracovia, Şcoala a debutat în activitatea sa prin cursuri şi traduceri din limba română. Ulterior şi-a lărgit aria lingvistică, însă promovarea României, a limbii române, precum şi serviciile din domeniul comunicării polono-române, atât în contactele comerciale, cât şi în schimbul cultural au rămas prioritare în activitatea ei. Prin lectorii săi, Şcoala pregăteşte în fiecare an noi serii de vorbitori de română, lărgind cercul entuziaştilor culturii române şi României, în general.

Întregul eveniment se va desfăşura la “Biblioteca Voievodală” din Cracovia, cea de-a doua mare bibliotecă a capitalei Voievodatului Małopolskie, un spaţiu larg frecventat, în care, datorită Asociaţiei de Prietenie Polono-Române şi donaţiei de carte făcute de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“ din Satu Mare, din 2012 există un „colţ“ românesc, dotat în prezent cu 600 de volume de literatură română, publicaţii popular-ştiinţifice pentru adulţi, cărţi pentru copii şi tineret, albume şi reviste româneşti.

În comunităţile româneşti din vecinătatea României

Tricolorul românesc

Conform tradiţiei, Institutul Cultural Român organizează anual la Bucureşti, Chişinău şi în alte comunităţi româneşti din statele vecine manifestări culturale prilejuite de Ziua Limbii Române, la care participă personalităţi ale vieţii culturale şi artistice româneşti.

Anul acesta, seria de evenimente va începe cu un concert extraordinar susţinut de interpretul Nicolae Furdui-Iancu, acompaniat de taraful „Crai Nou” din Alba Iulia, în 29 august, la Casa de Cultură din Uzdin (Voivodina, Serbia). Partener al ICR în organizarea evenimentului este Comunitatea Românilor din Serbia.

Vineri, 30 august, va avea loc un concert extraordinar susţinut de formaţia de muzică folk “Pasărea Colibri” la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău. Revenind după mulţi ani la Chişinău, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici şi Teo Boar vor încânta cu această ocazie publicul de dincolo de Prut cu melodii foarte cunoscute, precum “Andrii Popa”, “Eşarfă în dar”, “Vara la ţară”, “Miruna”, “Vinovaţii fără vină” etc.

În comunităţile de români din Sudul Basarabiei, Regiunea Odesa (Ucraina), sunt programate pe 30 august, în localitatea Pocrovca Nouă, şi pe 31 august, în localitatea Barta, două concerte ale lui Tudor Ungureanu şi grupul “Ştefan Vodă” din Căpriana. Programul va fi completat cu alte două reprezentaţii ale Ansamblului „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu, unicul ansamblu-promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică. Partener al ICR în organizarea evenimentului este Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia“.

Seria de evenimente se va încheia pe 8 septembrie, când este programat un concert al maestrului Tudor Gheorghe la Cernăuţi, în sala Teatrului “Olga Kobyljanska”. Partenerii ICR în organizarea evenimentului sunt Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale şi Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.

Festivalul “Barevná devítka”, la Praga

La Festivalul Barevna devitka

Festivalul “Barevna Devitka” (“The Vibrant Nine – Festival of flavours from around the world”) te poartă într-o călătorie în jurul lumii. În 2013 este la cea de-a 9-a ediţie. Scopul este o prezentare interesantă a varietăţii de culturi internaţionale şi a minorităţilor etnice învecinate sau îndepărate, care trăiesc în Republica Cehă. Anul acesta vor participa 34 de naţionalităţi, cu 41 de standuri şi 400 de artişti. Acest festival multicultural are în medie 5.000 de spectatori anual, care se bucură de un program compus din muzică, gastronomie şi divertisment.

Atmosfera unică a festivalului facilitează dialogul intercultural şi ajută la descoperirea altor ţări şi obiceiuri. Intrarea este liberă, iar pentru acest tur al ţărilor exotice sau nu, mergi cu tramvaiul până în parcul Vysocany Podviní din Praga 9, unde te aşteaptă arome, culori şi ritmuri diverse. Programul festivalului este compus din concerte, degustări de feluri de mâncare tradiţionale, spectacole de dans, ateliere, artă, un cort cu reprezentaţii teatrale, concursuri şi prezentări, cu participarea mai multor ambasade, insitute culturale şi asociaţii ale comunităţilor care trăiesc în Republica Cehă.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, la standul României din cadrul etnofestivalului “Barevna Devitka”, ICR Praga va organiza un mini curs de limba română susţinut de unul dintre membrii Catedrei de Românistică din cadrul Universităţii Caroline. De asemenea, în ziua festivalului va fi distribuit un quiz despre România printre participanţi şi spectatori, vor avea loc prezentări şi vânzare de produse româneşti, iar Ansamblul “Kodrjanka” condus de Rodica Stegărescu va oferi o reprezentaţie.