Când vine vorba despre amânarea aderării la Schengen, „conducătorii români au proasta inspiraţie de a vorbi despre ‘discriminare'”, în timp ce ţara lor nu a înregistrat, de trei ani, progresul cerut în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, scrie Pierre Rousselin pe blogul „Le Figaro”, vorbind despre „laxitatea îngrijorătoare” din România şi Bulgaria.
Franţa şi Germania au dreptate să oprească balcanizarea Europei. Intrarea în spatiul Schengen nu este un drept implicit pentru ţări care, asemeni României şi Bulgariei, nu au îndeplinit condiţiile admiterii lor în Uniunea Europeană în momentul aderării, in 2007. Conducătorii români au proasta inspiraţie de a vorbi despre „discriminare” când toata lumea ştie că ţara lor a beneficiat de circumstanţe politice favorabile, acum trei ani, şi de atunci nu a înregistrat progresul cerut în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Europa nu este un supermarket unde fiecare vine pentru a lua tot ceea ce are nevoie, în timp ce nu respectă regulile comune. Aşa este cazul liberei circulaţii. Ridicarea obligativităţii vizei este o măsura la care, în mod evident, aspiră toţi. Însă trebuie să se instaleze ideea că totodată este un drept care se câştigă. Să sperăm că scrisoarea franco-germană care anunţă vetoul împotriva intrării iminente a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen va pune capăt laxităţii îngrijorătoare care trece dincolo de cazul acestor două ţări.
Ridicarea vizelor se va multiplica pentru că ţările candidate la aderarea la UE o cer, pentru că noi nu vrem să le mai facem alte concesii şi deoarece Comisia nu are o politică în acest domeniu. Anul trecut au fost Serbia şi Macedonia, care îşi negociază deja aderarea, în acest an sunt Albania si Bosnia, viitoare candidate.
De ce să ne surprindă că a fost pusă problema romilor? Cum să rezistam afluxului de imigranţi clandestini, ştiind că trei sferturi din imigraţia ilegală provine din sud-estul Europei. Avertismentul era necesar înainte ca Ungaria să preia preşedinţia Uniunii Europene, având ca prioritate extinderea UE, o prioritate care va fi reluată în al doilea semestru de Polonia, care are în vizor Ucraina. Croaţia dorea să adere la UE în 2012, dar nu şi-a rezolvat problema corupţiei. Experienţa României şi a Bulgariei arată că, dacă acest progres nu se realizează înaintea aderării la UE, el nu va fi realizat ulterior. Este timpul să căutăm să europenizăm Balcanii mai degrabă decât să balcanizăm Europa.
