Limba română, importantă doar de ziua ei. Doar de 31 august își amintesc și autoritățile de limba română și de vorbitorii săi. Numai că și în această zi importantă, Limba Română este folosită pentru discursuri și promisiuni. Ultimul exemplu, chiar astăzi. Printre cei care și-au atribuit mesaje prilejuite de Ziua Limbii Române s-au aflat și președintele Klaus Iohannis dar și liderul liberal, Ludovic Orban. Conform site-ului presidency.ro, Klaus Iohannis spune:
„Sunt încrezător că, prin implementarea Proiectului <România Educată>, se vor găsi soluții pentru digitalizarea predării limbii române, atât în țară, cât și în comunitățile românești din străinătate, precum și pentru sprijinirea celor care, prin cultivarea limbii, mențin legătura comunităților de români de pretutindeni cu țara. Salut efortul făcut de numeroase asociații și inițiative private din toată lumea pentru a menține viu accesul românilor la învățarea limbii materne. Limba română va continua să ne țină uniți și apropiați de țară. Această comoară, care a dăinuit peste veacuri, va rămâne elementul central al identității noastre, întru mulți ani”, conchide Iohannis.
Mesajul președintelui PNL se înscrie în aceeași gamă.
„O vorbim, zi de zi, în familie, o învățăm din primii ani de viață, îi ducem dorul atunci când suntem plecați departe de țară și o păstrăm vie în comunitățile românești de pretutindeni, pentru că ea este cea prin care ne exprimăm sensibilitatea noastră ca popor. Avem obligația ca în fiecare zi, și nu doar astăzi, de Ziua Limbii Române, să o sărbătorim prin folosirea întregului său vocabular, atât de vast și atât de frumos”, spune Orban.
Reporter: Aşteptaţi mai mult sprijin de la autorităţile române? Cum vedeţi acest ajutor?
(…) autorităţile ne-au lăsat să ne descurcăm cum ştim. Mulţumesc lui Dumnezeu că în ultimii ani, unele, foarte puţine instituţii din ţara-mamă, au înţeles că avem nevoie de ajutor. Iar Patriarhia Română a fost prima care ne-a şi ajutat și ne ajută în continuare, şi Secretariatul de Stat pentru Culte ne ajută şi ne sprijină, foarte puţin Institutul Cultural Român. Şi cam atât.
Diplomaţia română să insiste şi să ceară ca unele reguli să fie respectate pentru că noi, ca stat, sârbilor din România le dăm toate drepturile. Şi vrem şi noi reciprocitate, românii din Serbia să aibă şi ei drepturi. Să vorbim despre termene, despre lucruri concrete, nu aşa, că se va face, să vedem etc. Avem protocol semnat între România şi Serbia încă din 2012 la Bruxelles, care nu se respectă nici în ziua de astăzi, dar nici nimeni nu insistă, de nici o parte. E drept că partea sârbă nu are vreun interes, pentru că-i convine situaţia. Şi sunt nouă ani de atunci.
În Banatul sârbesc, în Voivodina, unde sunt în jur de 30.000 de români care au toate drepturile, şi şcoli, şi biserici ş.a.m.d. Acolo trăiesc şi unguri, care au cerut retrocedarea pământurilor; statul sârb a introdus o lege potrivit căreia cei care au fost membri ai armatei germane în al Doilea Război Mondial nu vor primi nimic. Iar ungurii au cam fost toţi. Şi atunci autorităţile de la Budapesta au spus clar celor din Serbia că dacă nu se revizuieşte legea, Ungaria va bloca Serbia în drumul spre aderarea la UE. Şi au schimbat sârbii legea într-o săptămână, doar cei dovediţi cu crime de război să nu primească.
Eu cred că mai multă determinare, mai multă hotărâre şi intervenţii mai dese din partea română ar putea soluţiona problema.
Al doilea lucru care ne-ar ajuta ar fi finanţarea proiectelor adevărate, nu acelea care fac două-trei poze pentru Facebook şi gata. Trebuie verificat în teren dacă într-adevăr se fac toate activităţile care sunt trecute în proiecte. Vă spun sincer că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni se arată în Timoc ca fiind „Departamentul antiromâni de pretutindeni”. Sunt foarte multe „proiecte-fantomă”, cum le denumesc eu, care primesc finanţări şi care prezintă doar nişte fotografii pe Facebook, câteva cuvinte frumoase la dosar şi gata. În realitate nu există, nu se face nimic.
De exemplu, ne-am săturat de câte biblioteci s-au „făcut” în Valea Timocului. Vreo 30 de biblioteci cred că s-au „făcut”… Trebuie să fim realişti: ce facem cu biblioteca în Valea Timocului când românii de aici nu ştiu să scrie şi să citească în română? Apoi mai este un aspect. Spun că vin cu cărţi şi le aduc cu sacii: manuale din anii ‘70-’80, cărţi în care este prezentat Tricolorul ca imn al Republicii Socialiste România, şi alte asemenea. Cărţi pe care cei care fac proiectele le adună de pe unde sunt aruncate şi le aduc aici, fac câteva poze cu noi şi gata. Au luat banii pe proiecte şi au plecat. Nu e normal aşa ceva.
(…)
Articolul integral poate fi citit pe ziarullulina.ro
Fiind profesor, johanis stie foarte bine ca DIGITALIZAREA inseamna ADMINISTRAREA DE DIGITALINA, care are … efect DIURETIC (sau laxativ, unu din astea doua). Probabil, d-aia se tot digitalizeaza el. In timp ce altii se DIGITIZEAZA noi continuam tembel sa ne DIGITALIZAM.
Limba romana nu a existat pana in secolul 18, pana atunci se folosea ca alfabet slavona, nu ma credeti? Vedeti in ce a fost scrisa prima carte din Tara Romaneasca. Limba este artificiala si nu reprezinta de fapt pe noi ca natie, noi astazi ar fi trebuit sa avem alfabet slavon si fonetic sa fim latini
Dacă admitem teoria că este artificială, cu siguranță este creația unor genii. Uite câte posibilități oferă spectrul său lexical doar pentru expunerea diferitelor dejecții și inepții mentale. gen, te declari tot timpul ,,valah” și apoi vorbești în numele poporului român :))
Lb Romana avea in 1989 aprox 235 000 cuvinte
iar acum in Mileniul III – anul de gratie 2021 – Lb Romana nu are mai mult de 140 000 cuvinte uzuale .
Saracirea Lb Romane este direct proportionala cu mortalitatea , emigratia , saracirea si imixtiunile fortate din Romania u-europeana .
Mai lași, ipocriți și proști ca ai noștri politicieni in Europa nu găsești. Oamenii fără viziune și curaj. Sunt comozi, merg pe varianta cea mai ușoară, fără complicatii.