Împuţită vreme! În orice încăpere te simţi ca un puşcăriaş. Cu picioruşele ei de vrabie ploaia fuge pe acoperişuri, vîntul împinge copacii într-un balet forţat, totul se desenează într-un gri obositor. Dacă observi o pată de galben dispare repede, fugărită de spaimă. Ori o stropesc maşinile, ori nu-i decît un autoturism de domnişoară plecată la mama, în vizita de sîmbătă dimineţa. Pe o aşa vreme, nordicii se adună în spaţii călduroase şi petrec. Noi ne refugiem în mall-uri. E singurul nostru loc de refugiu şi distracţie în zilele cu ploaie. Adevărul este că pe zi ce trece devenim nişte animale de mall. E mai cald şi mai ieftin, junk-food-ul nu cere prea mult timp şi nici bani pentru un restaurant cu pretenţii. Un suc, un film, o privire de gură-cască prin faţa a trei-patru vitrine cu mărfuri de mîna a doua pe care, din cauza salariilor mici, le socotim de lux. Asta pentru că n-ajungem decît foarte rar să ne permitem cîte o cîrpă din mall. Ca şi prăjitura franţuzească spre care se întinde gîtul copilului pofticios şi pe care o ocoleşte părintele furios că n-are bani. Cînd anotimpul varsă găleţile acestea de gri şi spălăcit peste oraş te apucă o poftă nebună de ceva frumos. O fugă la patinaj!Care sală? Să îneci sîmbăta asta spălăcită într-un bazin de înot! Auzi, domle, ce pretenţii? Ştie cineva o “căldare” îngrijită, caldă cu apă tratată, cu muzică, şi cu atmosferă veselă în Bucureşti? La marile hoteluri de lux? Ce să spun! Nici ele nu-s de lux şi nici piscinele nu te lasă să dai de trei ori din braţe fără să ieşi pe uscatul din partea cealaltă! Să treci pe la muzee? Si exponatele plîng! Să faci ce? La mamuţi şi oase de orangutan? Cine are chef de plimbare între schelete pe o vreme de cimitir ca aceasta? La Muzeul satului-distracţie românească recomandată de mii de ori într-un week-end? Nu e nimic mai trist pe lumea asta decît o uliţă pustie pe care trece o căruţă dehămată sau un biciclist ţinînd caraghios umbrela deasupra capului. Să “pietonezi” vreun loc din Bucureşti? E mai ceva decît un banc prost! Pe Calea Victoriei să te stropească toţi grăbiţii în timp ce tu te prelingi pe lîngă vitrinele marcate cu scris de bidinea ”de închiriat”? Prin centrul istoric ca să rămîi fără şoşoni? Să plîng pe urechile pleoştite ale cîinilor vagabonzi?
Ce evenimente de anvergură europeană se petrec în Capitală? Un concert, o mare expoziţie cu un artist al Renaşterii, un show? Chiar şi un circ mai de dai Doamne? Nu-s prea mulţi cei care se încumetă spre marginea Europei! Nu că n-ar face casă! Si pe ei îi apucă urîtul. Cine ştie ce se poate întîmpla dincolo de marginea luminoasă a bătrînului continent?
Să pleci la munte? Treci întîi pe la o farmacie şi încă o dată la întoarcere. Dacă ţi-e poftă de-o calamitate naturală te ţii de avertizările de cod portocaliu. E singura posibilitate de a trăi ceva palpitant şi fără să bănui nici o lucrătură.
Din ianuarie pînă în martie nu avem decît o scăpate. Să cerem guvernului eliminarea week-end-ului din toate calendarele!Sau transformarea României într-un mall generalizat!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.