Mina care ar putea îmbogăți România și UE, uitată de arhitecții PNRR

În programul de guvernare al Cabinetului Cîțu este stipulată ”valorificarea superioară a zăcământului de grafit din zona Baia de Fier (Mina Cătălinu și cariera Ungurelașu) județul Gorj prin prelungirea licenței de exploatare de către SNS SALROM SA – titularul licenței de exploatare”. Asta presupune readucerea la viață a unui proiect mort din 1994 și care ar putea genera beneficii uriașe în condițiile în care grafitul este tot mai utilizat în industria mondială. Doar că în Planul Național de Redresare și Reziliență, instrumentul prin care România ar primi, teoretic, 30 de miliarde de euro de la UE, acest proiect nu este trecut deși o eventuală reluare a producției de profit ar fi în avantajul UE nu doar al României. ”De ce România nu vrea folosească banii din PNRR pentru deschiderea acestei mine de minereu rar. Ar fi un câștig pentru noi, pentru tranziția energetică dar și un avantaj pentru UE care nu ar mai depinde atât de mult de importurile din China”, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, citând un articol din presă. Anul trecut, China a vândut grafit natural în valoare 325 milioane de dolari. Principalii cumpărători din UE sunt Germania (8,91 milioane USD), Olanda (5,92 milioane USD) și Belgia (5,18 milioane USD).

Tranziția energetică este unul din planurile de anvergură a Comisiei Europene pentru anii ce vor veni. Aceasta presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în 20500, ceea ce înseamnă să se renunță la industriile poluante, iar producția de energie care utilizează cărbuni este pe lista neagră. Iar la noi, această industrie încă asigură o bună parte din curentul țării, cărbunele provenind din Gorj (lignit) și Valea Jiului (huilă). Conform Green Deal, aceste zone ar trebui să își schimbe total structura economică în viitor. Or, mina de grafit de la Baia de Fier ar fi o alternativă pe care actualul Cabinet, deși a menționat-o în programul de guvernare, a neglijat-o când a fost vorba să ceară bani de la UE. Cu toate că după dezbaterile din luna februarie și negocierile din luna martie, PNRR a fost semnficativ îmbunătățit, alocându-se bugete semnificative pentru tranziția verde, schimbări climatice și biodiversitate, versiunea transmisă Comisiei Europene nu a rămas cea mai ambițioasă. Aceasta a inclus inițiative pentru betonarea râurilor, irigații în zone vizate de deșertificare și arderea de combustibili fosili, precum gazul. Comisia Europeană a reacționat deja și a sancționat România prin eliminarea proiectelor care vizează cheltuirea a 600 de milioane de euro pentru expansiunea rețelei de gaze naturale. La fel s-a întâmplat și cu cei 5,77 miliarde de euro pe care România vrea să le toace pe lucrări inutile de irigații și drenaje.

În localitatea Baia de Fier, din județul Gorj, a funcționat până în 1994 o mină din care se extrăgea grafit. Din cauza lipsei de rentabilitate și a condițiilor grele de zăcământ, activitatea minieră a fost închisă. În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării viitoarei Alianțe Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier. Deocamdată, legislația actuală împiedică acest lucru. Un document semnat de Daniela Nicolescu, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că Legea minelor din 2003 nu instituie o procedură destinată redeschiderii minelor/carierelor aprobate pentru închidere definitivă prin hotărâri de guvern. Astfel, Ministerul Economiei a inițiat un proiect de act normativ de completare și modificare a legii amintite prin care să se permită redeschiderea minelor sau părților de mină care au cantități semnificative de resursă minerală. Acest act normativ se află acum în sertarele Camerei Deputaților.

În același document, se spune că ministerul a inițiat un proiect de lege privind Programul geologic național pentru următorii cinci ani, finanțat de bugetul de stat, ce are ca scop identificarea și deschiderea unor noi exploatări de grafit. ”Legea 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivelul național constituie o bază de cercetare științifică necesară intrării României în trendul european actual de valorificare a resurselor minerale critice, în care sunt incluse și rezervele de grafit. În funcție de rezultatele cercetărilor obținute prin intermediul programului menționat anterior, rezervele respective pot fi valorificate prin intermediul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, instituție aflată în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului, care gestionează rezervele minerale naționale”, se spune în documentul semnat de Daniela Nicolescu.

Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din princina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre documentele necesare prelungiriia unei licențe este studiul de fezabilitate, înscris care se depune la ANRM. Acum se așteaptă modificarea legii minelor în sensul permiterii redeschiderii minelor care au fost definitiv închise.

Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producție de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.

La Baia de Fier totul zace în paragină și este locul unde hoții își fac de cap. Însă, bogăția de acolo a prezentat interes pentru diferiți oameni de afaceri. De exemplu, primarul Dumitru Turbăceanu a avut anul trecut o discuție telefonică cu afacerist din Bihor interesat de ce mai poate găsi la Baia de Fire. Edilul l-a trimis însă negocieze cu Salrom, deținătoarea concesiunii. “Dumnealui m-a sunat și a întrebat despre cine este proprietar al fostei mine. Ar vrea să vadă pentru început ce mai găsește aici și apoi e posibil să se decidă să investească. În 2013 a mai fost cineva interesat de preluarea minei și de atunci nu s-a mai interesat nimeni. Rezerve care să fie exploatate sunt în continuare acolo, dar e nevoie de investiții serioase pentru a demara un astfel de proiect”, a menționat edilul, citat de Gorjeanul. Când mina s-a închis, 800 de oameni au fost trimiși acasă.

În anii trecuți, presa a speculat faptul că firma Zagra Mining, care îl are printre acționari pe Gheorghe Vlasie, prin Mavgo Holding, a avut ca principal interes să ajungă la exploatare de la Baia Mare. Vlasie ar fi într-o relație de rudenie cu Ionel Arsene, șeful PSD Neamț.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.