Complexul Energetic Oltenia al doilea cel mai mare producător de energie electrică din țară, după Hidroelectrica, va înregistra, în acest an, o pierdere de 1,2 miliarde de lei, cea mai mare din istoria societății. Cifra apare într-un document realizat de Ministerul Energiei și este rezultatul costurilor uriașe asociate obligației pe care termocentralele le au de a achiziționa certificate de emisii CO2, așa numitele “drepturi de poluare”.
Estimarea arată că, în acest an, centralele CE Oltenia vor produce 13,1 TWh de energie electrică (11 TWh net). Costul mediu de producţie este de circa 349 de lei/MWh, cu costul certificatelor inclus, în condiţiile în care preţul mediu al energiei electrice vândute pe piaţă este de circa 256 de lei/MWh, calculat pe întregul an. Astfel, marfa CEO, energia, devine necompetitivă pe piață, fiind cu mult mai scumpă decât ce oferă concurența, fie că se numeste Hidroelectrica, Nuclearelectrica, importurile ori centralele eoliene și fotovoltaice, nu se vinde decât marginal, de unde pierderile.
Veniturile totale ale Complexului sunt estimate la 4,68 miliarde de lei, deci peste un miliard de euro, dar cheltuielile sunt mai mari, de circa 5,89 miliarde. Cel mai mult “atârnă” cheltuielile pentru achiziţia de certificate de emisii, 1,6 miliarde de lei pentru producţia de energie aferentă acestui an (scadenţă aprilie 2020, costurile pentru conformarea pentru anul 2018, doar cele suportate în acest an, au fost de 1,03 miliarde).
“Nu comentez cifra. Nu e nicio dramă dacă vom ieşi şi anul acesta pe minus, atâta timp cât operaţional vom ieşi pozitiv. Scopul este să rezolvăm această situaţie şi sigur o vom rezolva”, a spus directorul general al companiei, Sorin Boza, la conferință tematică. Anul trecut, compania a avut pierderi de 1,1 miliarde de lei.
Boza speră să rezolve de fapt măcat parţial ecuaţia complicată a certificatelor de emisii, al căror preţ a crescut accelerat, în condiţiile politicii de decarbonizare a Comisiei Europene. În acest sens, şi la conferinţa amintită, el a reiterat că statul român trebuie să aibă o poziţie fermă la Bruxelles în privinţa cărbunelui, aşa cum au făcut cei mai mari producători de energie pe cărbune din Europa, Germania şi Polonia. Cele două ţări au stabilit anii ţintă pentru a se renunţa la cărbune, dar au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui şi pentru reconversie industrială. După calculele sale, şi România ar trebui să ceară 20 de miliarde.
“Cuvântul de ordine este tranziţia, pentru toată lumea. Din 11 ţări europene unde se foloseşte cărbune, doar noi şi Bulgaria nu avem un plan de tranziţie, cu sume şi termene, pentru Gorj şi Valea Jiului. Politica de decarbonizare nu se mai poate opri, nu avem cum să ne opunem, dar trebuie să definim această perioadă de tranziţie. Acesta este un subiect care va fi pe masa noului comisar al Energiei, ca soluţie venită din partea celor doi mari producători (Germania şi Polonia-n.red.)”, a spus Boza.
Ce se poate face pentru a salva mineritul
Toți specialiștii și majoritatea actorilor politici sunt de acord că România nu poate renunța prea repede la cărbune, așa cum vrea UE, care a impus deja o cotă obligatorie de energie curată din total producție de 34%, la nivelul anului 2030. Or, România ca să ajungă acolo, trebuie să închidă mare parte din termocentrale și mine. Pentru că acest lucru ar însemna și să stingem becul, sunt căutate soluții. Amintim, aici, că Guvernul României a elaborat o schemă de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia pe care o va negocia cu Comisia Europeană.
Pe scurt, Guvernul dorește ca toți consumatorii români de energie electrică să plătească o așa numită taxă de adecvanță CEO, trecută în factura fiecăruia (pe sistemul certificatelor verzi sau a contribuției de cogenerare), timp de zece ani, în perioada 2020-2030, în sumă totală de 10,65 miliarde de lei (maximum), adică peste două miliarde de euro.Impactul la consumator: 0,033 lei/kWh (adică 3,3 bani) în primul an, 2020, urmând ca acesta să scadă gradual, până la 0,002 lei/kWh în anul 2030.
O altă soluție este ca Hidroelectrica să absoarbă CEO și Complexul Hunedoara, iar noua societate creată să vină cu un mix energetic competitiv pe piață.
Până acum, nu este decis nimic, totul este încă în discuție.
Mineritul a fost distrus de Iliescu si Petre Roman,pecetluit de Constantinescu
cu ordonanta disponibilizarilor binecunoscuta din 1997,plus continuarea de taica
Nastase si clica lui.La care sa nu uitam pe vesnicul guvernator al BNR,ce ne-a
lasa fara poanson si far” de aur,ca de ,trebuia dat tribut altora.Deci ,ce avem
noi aici,vorba unui om cunoscut om din televiziune ? Avem niste tradatori,care azi
o duc bine mersi,iar romanii au ajuns sclavi in propria tara si-n restul mUE,plini
de datorii si ocupand ultimul loc intre saracii europei,zise si unite …
Cine să ceară 20 de miliarde, ciracii președintelui Iohannis? Aceștia fie catre USA fie catre UE nu știu să ceară, dar știu să dea. Există în România, pentru România o strategie energetică pentru următorii 30 de ani? Mai sunt institute de cercetări cu oameni calificați și informați de tendințele modiale reale în energetică, nu aiureli de ecologiști habarniști de tehnică cu “ferme” solare sau eoliene dependente de “cum bate vântul, care să facă o asemenea strategie? Câcâim grupurile 3 și 4 de la Cernavodă de 20 de ani blocați de tot felul de temeri să nu-i supărăm pe UE. În acest timp UE și-a facut și am ajuns săimportăm energie. Discuția ție pănă-i secetă. Cum plouă Hidroelectrica-i pe cai mari, licitează tot, și termo-i pe butuci. Tâmpenie mai mare și masură antistrategică ca afirmația ca “energia electrică este o marfă ca oricare alta” costând diferit de la o oră la alta funcție de cerere ,real, de jocurile Bâieților deștepți ce o revând, NU există. Tote aceste strategii, pe eergie electrică, gaz, sănatate, învățământ demografie, agicultură adică mâncare, economie adică locuri de muncă, infrastructură, ar trebui să fie clare pe 30, 40 de ani și obligatorii indiferent de sucederea la guvernare. Cu cine? Cu navetistul Iohannis? Cu cântărețul Orban. Cu neștiutoarea blondă Dăncilă?