La 1 iulie urmează să intre în vigoare prevederile unei Hotărâri de Guvern prin care prețul gazelor naturale livrate populației va crește cu 10% astfel încât pe piață se va crea un fenomen neimaîntâlnit: consumatorii casnici vor plăti mai mult decât orice consumator non-casnic, fie că achiziționează gazul din import și/sau din producție internă.
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei să suspende acest calendar și să lase prețurile așa cum sunt ele azi. Răspunsul ministerului este însă vag. Prezent la o conferință pe teme energetice, ministrul Victor Grigorescu a spus că suspendarea calendarului de liberalizare a pieței gazelor ar trebui fundamentată pe o analiză tehnică. „Orice decizie ar trebui fundamentată pe un studiu. Am solicitat un studiu pe baza căruia să ne fundamentăm o anumită abordare, altfel riscăm să emitem opinii și să creăm false dezbateri”, a spus Grigorescu.
Acesta susține că până în prezent nu a auzit decât păreri pe această temă. „Înainte să ne dăm cu părerea, ar trebui să vedem dacă sunt lucruri bazate pe o analiză tehnică. Am auzit păreri, păreri”, a adăugat Grigorescu. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a cerut abrogarea, de la 1 iulie, a HG prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație. Această operațiune vizează eliminarea prețurilor reglementate de către autorități pentru populație și micii consumatori, care vor trebui să cumpere gazele naturale la preț negociat.
„Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situație. Am considerat că este important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să știe că la ora actuală evoluția pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creșterea prețurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la prețul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preț de referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul preț, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a spus oficialul ANRE.
Conform calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh. „Ministerul Energiei solicită o analiză și un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor prețuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă prețurile. Existe posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil și, în cazul în care s-ar întoarce prețurile în sensul creșterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceștia. Așa cum vedem evoluția petrolului, de care depinde prețul gazelor, piața petrolului rămâne un nivel mic, iar, în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci în anul gazier 2016-2017 nu vedem o modificare a prețului”, a mai spus Havrileț.
Potrivit unor surse din sector, Executivul se opune însă liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie întrucât acest lucru ar însemna inclusiv renunțarea la supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizare sub incidența căreia intră producătorii și furnizorii de gaze naturale, ceea ce s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat. Legislația instituie supraimpozitarea de 60% pe venitul suplimentar din liberalizare, producătorii de gaze plătesc acest impozit pentru un nivel de preț de 72 de lei pe MWh chiar dacă ei vând la un preț mai mic.
„Prețurile pe piață sunt sub 72 de lei pe MWh, ajung astăzi la 63 de lei. Petrom își permite să vândă la prețurile de piață, fiind companie privată, însă Romgaz, fiind companie de stat, nu poate, întrucât ar putea da lămuriri mai târziu în fața Curții de Conturi de ce a vândut sub prețul de referință. Astfel că Romgaz nu mai are unde să-și vândă gazele și a fost nevoită să scadă producția de gaze chiar și la jumătate față de nivelul normal, cu consecințe dezastruoase asupra rezultatelor companiei”, au susținut sursele citate de Agerpres.
În 2013, Guvernul a impus o taxă specială asupra veniturilor suplimentare obținute de producătorii și furnizorii de gaze în urma procesului de liberalizare a pieței. Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, a afirmat recent în cadrul Summit-ului Energy Business, că preţul gazelor nu poate creşte de la 60 la 66 de lei pe MWh începând cu 1 iulie, pentru există un trend de scădere al preţului gazelor naturale la producător, iar preţul de 60 de lei pe MWh trebuie menţinut pentru a respecta acest trend. „Astăzi se demonstrează ce mare eroare au făcut Guvernele din România când au acceptat un preţ administrat prin grafic în negocierea cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială sau cu Comisia Europeană. Viaţa ne-a demonstrat că a fost o asumare subiectivă, arbitrară, care nu a avut nicio legătură cu realitatea economică sau cu realitatea din sectorul energetic. Pentru că astăzi situaţia este paradoxală: preţul pieţei este de 63 de lei pe MWh la gaze, iar producătorul român vinde cu 72 de lei. Mai mult, producătorul, prin ceea ce şi-a asumat Guvernul, se aşteaptă ca preţurile să crească de la 60 de lei la 66 de lei la 1 iulie pentru consumatorul casnic, apoi la 72 de lei şi aşa mai departe. Ce legătură mai mare cu realitatea?“, s-a întrebat deputatul. Conform lui Iancu, preţul reglementat al gazelor naturale este mai mare decât cel de la nivelul pieţei, ceea ce duce la o situaţie echivalentă cu un ajutor de stat acordat producătorilor interni de gaze, este de părere oficialul.
„Înseamnă că dăm subvenţii, facem ajutor de stat către producători, pentru că piaţa zice 63 de lei, iar eu recunosc 66 de lei, iar diferenţa este un ajutor de stat dat producătorului printr-un preţ administrat, asumat pe un grafic. Iar realitatea economică este total diferită“, a menţionat Iancu. În a doua jumătate a acestui an, prețul gazelor venit din import, în special din Rusia, va fi mai scăzut decât cel din producția internă ca urmare a diminuării prețurilor la nivel mondial, aflate în strânsă legătură cu evoluția cotațiilor țițeiului. ”Preţul gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge în trimestrul al treilea şi al patrulea al acestui an mai mic decât cel de producţie internă. Conform contractelor pe care le avem, iarna viitoare, gazele de import vor fi cu 10% mai ieftine decât cele autohtone”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.
Potrivit acestuia, scăderea prețurilor gazelor pe piețele internaționale a dus la apariţia situaţiei în care preţul pentru populaţie ar scădea dacă ar fi incluse în coş şi gaze de import. În trecut, gazele ruseşti erau de regulă de două ori mai scumpe faţă de cele interne. Nivelul cel mai mare a fost atins în 2008, când preţurile au ajuns la 530 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce, în decembrie 2015, preţul gazelor ruseşti scăzuse la 232 dolari pe mia de metri cubi.
În toamna anului trecut, președintele ANRE estima o scădere a prețului de producție a gazelor naturale cu 10% până la 1 iulie 2016. Totodată, calendarul de liberalizare prevede o creștere cu 6 lei pe MWh pentru prețul gazelor plătit de consumatorii casnici începând cu această vară. Gazul din import intră în România prin trei conducte: una cu o capacitate de transport mai mare, la Ișalnița, și două mai mici, la Medieșul Aurit și Szeged-Arad. Primele două vin din Rusia, via Ucraina, și gazul provine de la Gazprom, iar cea de-a treia din Ungaria. Gazul natural venit prin Szeged-Arad vine probabil tot din surse rusești însă vânzătorii nu sunt intermediari ai gigantului petrolier rusesc.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.