Persoanele care nu plătesc contribuţia la sănătate primesc servicii medicale doar în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor infecţioase şi al celor din Programul naţional de imunizări, în cadrul unui pachet minimal de servicii stabilit prin contract, potrivit noului proiectul al Legii sănătăţii.
Astfel, conform proiectului, pus miercuri în dezbatere publică, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi al celor prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin Contractul cadru, la valoarea tarifelor pentru serviciile de sănătate respective prevăzute în acest document.
Nerespectarea obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate duce la diminuarea pachetului de servicii de bază. Această diminuare are loc după trei luni de la ultima plată a contribuţiei.
Veniturile asupra cărora se calculează contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt cele definite în cuprinsul Codului fiscal. Acestea reprezintă: veniturile din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente; veniturile din activităţi independente; veniturile din agricultură; veniturile din cedarea folosinţei bunurilor; veniturile din investiţii; veniturile din premii şi din jocuri de noroc; veniturile din alte surse, cu excepţia veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare, dobânzi şi veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei.
Persoanele cu veniturile lunare sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată au obligaţia plăţii contribuţiei calculate la acest nivel.
Persoanele care nu realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, dar care au obligaţia să se asigure, plătesc contribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Potrivit proiectului, există mai multe categorii de persoane considerate asigurate, plata contribuţiei provenind din diverse surse legale, printre care bugetul de stat, angajatori, fondul de şomaj. Este vorba despre soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, cei care se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi cei care află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv până la trei ani în cazul copilului cu handicap sau se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi şapte ani. Persoana care are în întreţinere o astfel de persoană are obligaţia plăţii contribuţiei de 5,5 la sută calculată la jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
In aceeaşi categorie intră pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, cele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi cele care se află în executarea măsurilor prevăzute la articolele 105, 113 şi 114 din Codul penal, respectiv cele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.
Ministerul Sănătăţii va negocia cu companiile farmaceutice numărul pacienţilor ce pot fi trataţi din banii disponibili pentru programele naţionale, acestea consumând în prezent mai mult de o treime din bugetul de medicamente, potrivit noului proiect al Legii sănătăţii.
Astfel, potrivit proiectului noii Legi a sănătăţii, pus în dezbatere publică, pentru programele naţionale, care consumă peste o treime din bugetul de medicamente, se vor introduce, ca regulă, contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat.
În acest mod se va stabili (multi)anual, prin negociere între Ministerul Sănătăţii şi companiile farmaceutice, numărul total al pacienţilor ce vor fi trataţi cu suma disponibilă pentru aceste programe.
Depăşirea numărului de pacienţi ce pot fi trataţi va putea fi făcută cu suportarea costurilor de către producători. Acest număr suplimentar de pacienţi trataţi va fi luat în calcul pentru negocierea următorului contract. Astfel, va creşte cota bugetară alocată companiilor care tratează pacienţi în plus faţă de numărul stabilit pentru plată din fonduri publice.
„Acolo unde se pretează, plata se va face doar în funcţie de atingerea anumitor parametri/ rezultate agreaţi în contract (precum negativarea anumitor parametri, reducerea concetraţiei virale etc.)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Proiectul noii Legi a sănătăţii a fost pus, miercuri, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate private şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială fiind printre principalele modificări.