Date INS: PIB-ul din primul trimestru a rămas neschimbat, dar scade sub nivelul de anul trecut

Raportat la perioada similară a anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier.

Date INS: PIB-ul din primul trimestru a rămas neschimbat, dar scade sub nivelul de anul trecut

Raportat la perioada similară a anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier.

Potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul I 2026 a rămas la același nivel cu cel de la sfârșitul anului trecut. Față de aceeași perioadă din 2025, economia chiar a scăzut cu puțin peste 1%, cifrele arătând o încetinire vizibilă a activității economice.

PIB-ul României, stagnare în trimestrul I 2026

Datele INS arată că PIB-ul s-a menţinut nemodificat în termeni reali în trimestrul I 2026, faţă de trimestrul IV 2025.

PIB-ul ajustat sezonier a fost estimat la 499738,1 milioane lei preţuri curente, în termeni nominali. În termeni reali, s-a redus cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025.

De asemenea, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405907,7 milioane lei preţuri curente. În termeni reali, acesta a scăzut cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025.

Comparație cu estimarea provizorie

Faţă de varianta provizorie, dinamica PIB şi cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat, precizează INS. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat însă modificări mai importante între cele două estimări.

Evoluția pe ramuri de activitate

Potrivit INS, agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în ambele estimări. Volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%).

Industria a păstrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări.

Volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale, de la 98,8% la 98,7%.

În același timp, construcţiile au raportat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,4%) în cele două estimări.

Volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,9%).

Citește și: INS: Aproape unul din cinci români trăia în sărăcie în 2025

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, de la -0,8% la -0,7%, mai arată INS, timp ce volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale, de la 96,9% la 96,8%.

Informaţiile şi comunicaţiile au păstrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări.

Volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (95,9%).

Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări.

Volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%).

Tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, de la -0,1% la -0,2%.

Volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%) 

  • activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB. Volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale, de la 96,1% la 96,2%
  • administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%). Volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%)
  • activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au consemnat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări.

Volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale, de la 111,6% la 111,5%

Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%), mai menţionează INS

Utilizarea PIB

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante diferenţe între cele două estimări au apărut la:

  • cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice: contribuţia a urcat de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului cu +6,2 puncte procentuale, de la 98,8% la 105,0%
  • consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice: contribuţia a crescut de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului cu +13,3 puncte procentuale, de la 99,6% la 112,9%
  • formarea brută de capital fix: contribuţia a scăzut de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului cu -2,5 puncte procentuale, de la 104,7% la 102,2%

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a păstrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,2%) în cele două estimări. Volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), potrivit datelor INS.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.