Nu mai avem „staruri politice” de la Băsescu încoace. De ce nu mai are România lideri de anvergură ANALIZĂ

Încrederea oamenilor în liderii politici este scăzută, arată cel mai recent sondaj INSCOP. Doar 27% dintre români au încredere în președintele Nicușor Dan. Cel mai bine se situează George Simion, cu 34%, dar tot sub scorul partidului pe care îl conduce. Președintele celui mai mare partid politic, Sorin Grindeanu, se află mult sub PSD și la coada clasamentului, 12%. Singurul politician al cărei imagine este peste cea a partidului este Ilie Bolojan, dar tot cu un scor slab, 25%.

Cotidianul a discutat cu Adrian Zăbavă, consultant politic, pentru a înțelege de ce liderii noștri politici nu au tracțiune. Adrian Zăbavă spune că una dintre cauze este sistemică, scăderea încrederii românilor în instituțiile statului, în politică în general și în liderii politici, punctual. Aceasta e alimentată și de războiul informațional prin care se încearcă modelarea opiniei publice din România.

„Liderii politici au înșelat încrederea oamenilor”

„Această chestiune a venit în ani de zile de nemulțumiri strânse de instituții care au funcționat aproximativ, de lideri politici care au înșelat încrederea în diferite feluri. La asta s-a adăugat, bineînțeles, și un război informațional în toată regula pe care îl trăim de câtva ani. Și nu mă refer aici doar la interese străine care încearcă să modeleze opinia publică din România, ci la diferite grupuri care folosesc noi de mijloace de comunicare în beneficiu propriu, chiar dacă asta face extrem de rău idei de democrație, opinie publică și implicit încrederii românilor în democrație, instituții politice, lideri politici și așa mai departe”, spune Zăbavă.

O altă cauză este că politicienii nu au caracteristicile necesare pentru a se poziționa drept lideri: abilități de comunicare, educație politică și administrativă, gestionare pe plan extern sau carismă.

„Cealaltă direcție ar fi legată de actualii lideri politici. Și când zic actualii, nu mă refer doar la Nicușor Dan, Bolojan, Grindeanu, Simion sau alții, ci la calupul de lideri politici din ultimii anii României, care în marea lor majoritate, să o spunem pe aia dreaptă, nu au foarte multe din caracteristicile necesare pentru lideri politici, pentru niște lideri politici. Majoritatea dintre ei au serioase probleme de comunicare, de înțelegere a rolului comunicării, de aplicare a comunicării în era noastră, ca să zic așa, adaptată la era noastră, una în care informația circulă foarte repede și foarte simplu”, motivează analistul.

„România nu mai produce lideri de anvergură”

„Dar în același timp, probabil că avem și probleme ce țin de construcția liderilor politici. România nu mai produce lideri politici de anvergură și pentru că nu pare să facă un obiectiv din acest lucru și modul în care oamenii politici ajung în vârful ierarhiei ține de lucruri care ar trebui complete de o educație mai bună pusă la punct de un sistem de valori și de accedere în aceste poziții mai eficienți și mai sănătoși pentru democrația românească. Avem lideri politici slabi și pentru că societatea românească nu a reușit să producă un sistem care să-și crească acest lider politic”, consideră Adrian Zăbavă.

„Mă gândesc în principal la chestiuni legate de educație. Cred că puțini din liderii politici din aceste zile au o educație politică, administrativă, de chestiuni de relații internaționale sau de alte tipuri care să le permită anvergura unui lider politic adaptat și care să conteze nu doar la nivel național dar și la nivel internațional. E adevărat că aici nu contează doar omul, ci și staff-ul, oamenii din jurul lui. În general nu vorbim doar de lideri, ci de o echipă care e aproape de liderul politic care ocupă o funcție. Dar cred că există astfel de probleme pentru majoritatea liderilor politici de astăzi”, explică analistul.

Ultimul „star politic”, Traian Băsescu

Ce le mai lipsește actualilor politiceni este „carisma personală”, chestiuni care ajută în procesul de comunicare, fiindcă îi aduce mai aproape de oameni.

„Nu mai avem staruri politice de la Traian Băsescu încoace și asta se vede. Un star politic, bineînțeles, între ghilimele, dar fac o echivalență pe acest termen și capacitatea unui politician de a comunica simplu și pe limbajul oamenilor. Cred că Traian Băsescu a fost ultimul de anvergura aceasta, capabil să comunice, să se impună ca lider național, să aibă capacitatea să reprezinte țara la nivel internațional, pentru care din care românii se înțeleagă că contăm, că suntem într-un fel reprezentați și așa mai departe. Și, bineînțeles, cu un simț politic foarte pregnant. Cred că el a fost ultimul”, adaugă Zăbavă.

Președintele, sub 30% nivel de încredere. „Spune multe despre situația precară a societății românești astăzi”

Cu privire la nivelul scăzut de încredere pe care îl are șeful statului, Adrian Zăbavă consideră că deși este îngrijorător, un factor care cântăreștre mult este contextul în care a fost ales Nicușor Dan, „un președinte la început de mandat peste o Românie dezbinată”.

„Fără doar și poate, România nu mai este în situația de după 2014 sau de după 2004, momentele pe care le folosim de comparație cu actuala situație a lui Nicușor Dan. Nicușor Dan este un președinte la început de mandat peste o Românie dezbinată, care a trecut prin niște alegeri prezidențiale anulate, cu o situație economică dificilă și cu o situație a democrației dezastruoasă. Așteptările au fost foarte mari și de aici nivelul de încredere la momentul alegerilor. Dar era clar că pentru Coaliția extrem de diversă de votanți care l-au dus pe Nicușor Dan în funcție de președinte al României, era dificil ca nivelul lor de așteptare să ducă la o activitate a președintelui care să răspundă acestor așteptări.

E adevărat, totodată, și că nivelul de încredere este foarte mic pentru președinte la început de mandat și îngrijorător, nu neapărat raportându-mă la situația politică a lui Nicușor Dan, ci repet, pentru societatea românească și pentru situația în care suntem. Faptul că nu avem lideri politici care să treacă de 30% încredere, spune multe despre situația precară a societății românești astăzi”, conchide consultantul.